Formarea Țării Românesti: de la Cavaleri Ioaniţi la Negru Vodă

Cititi si:

Originea Poporului Român (I)
Originea Poporului Român (II)
Originea Poporului Român (III)

Legăturile de înrudire româno-albaneze
Despre Originea Românilor, - E. Gamillscheg & G. Reichenkron
Originea poporului roman. Teza si antiteza

Originea limbii si a poporului român: mit si realitate
Primul Mileniu

Despre originea poporului roman, interviu cu Neagu Djuvara

Unificarea românilor, intre mit și realitate... Hanul bulgar Krum, - primul unificator
Mihai Eminescu despre statalitatea vlahilor din sudul Dunării

Urmatorul articol este preluat de pe blogul Istoria Apocrifa a Romaniei

Invazia mongola avea sa produca modificari substantiale. Imperiul Asanestilor este redus la statutul unei tari platitoare de tribut mongolilor, pierzand definitiv influenta in zona. De cealalta parte se gaseste Regatul Ungariei, la randul sau pustiit de hoardele mongole. Pentru rezolvarea problemelor aparute regele Bela al IV-lea apeleaza la o solutia Cavalerilor Ioaniti.

            In data de 2 iunie 1247 acorda reprezentantului Cavalerilor Ioaniti o diploma prin care stabileste asezarea acestora, drepturile si obligatiile rezultate. Desi prezenta oficiala a acestora este de scurta durata, pana in 1259 conform lui Nicolae Iorga, mostenirea lasata de ei este imensa. Se poate spune ca acesti cavaleri, buni gospodari si buni militari, au contribuit decisiv la consolidarea noului stat, Tara Romaneasca.

            Militar. In mod cert numarul cavalerilor nu era deosebit de mare. Pentru a reusi sa acopere militar o zona mare, au recrutat din randul nobililor locali si nu numai trupe auxiliare. Acestea au fost antrenate corespunzator, dotate cu tehnica de lupta, cedand o parte din cunostintele lor de militari profesionisti. Asa incat la plecarea lor au reusit sa lase in urma un corp de oaste indeajuns de experimentat si numeros incat sa se poata crea o noua armata in zona, armata romaneasca. Putem spune ca asigurarea pazei transporturilor de sare sau alte produse, din Ungaria spre zona balcanilor si invers, a fost facuta de trupele cavalerilor ajutate de trupele auxiliare ale „olatilor”, romanilor. Odata pregatiti, acestia vor pune stapanire pe zona dupa retragerea trupelor.

            Economic. La momentul sosirii lor exista un singur drum comercial, vechiul drum roman Napoca – Apulum – Tibiscum – Dierna, de aici rezultand si importanta strategica a Severinului, zona aprig disputata in istorie. Cu toate ca primisera si teritoriul Severinului, Cavalerii Ioaniti redeschid al doilea drum comercial, mult mai scurt: Napoca – Apulum – Romula Malva, drum comercial de pe malul Oltului. Acest al doilea drum comercial, pe langa problemele militare de aparare, de aici si necesitatea unor trupe auxiliare, da posibilitatea unei cresteri comerciale certe in zona, cat si o crestere demografica. Populatia romaneasca, incas trans lipita de munti si Dunare, incepe sa reocupe teritoriile pustiite de vicisitudinile vremii. Incep sa apara noi asezari, centre comerciale. Necesitatile economice duc la aparitia celui de-al treilea drum comercial, tot un vechi drum roman : Alba Iulia – Rasnov – Campulung Muscel – Turnu Magurele. Aceasta a treia ruta comerciala avea sa devina inima viitorului stat romanesc.

            Social.  In zona romaneasca erau trei categorii sociale. Populatia taraneasca, inca neaservita, majores terrae, categorie sociala pusa la adapost de catre curtea regala, avand dreptul de a se plange in fata regelui Ungariei, si clerul, de asemenea de neatins. Insa cavalerii primesc dreptul organizarii economice a teritoriului, reusindu-se astfel ridicarea categoriei taranilor si aparitia, de netagaduit, a unei categorii care lipsea din zona romaneasca : mestesugarii. Aceste doua categorii vor deveni in timp baza noului stat, punctul de sprijin al viitorilor conducatori.

            Politic. La momentul acordarii diplomei in mord cert sub jurisdictia Regatului Ungariei exista Oltenia. Se gaseau aici patru formatiuni politice : Severinul, de mult sub conducerea Ungariei, cnezatele lui Ioan si Farcas, lipite de Dunare, si cnezatul lui Litovoi, in zona Gorjului de astazi, spre munte. Cavalerii Ioaniti primesc in stapanire Severinul si zona Doljului, „afară de teritoriul cnezatului voievodului Litovoi, pe care il lăsăm olatilor asa cum l-au stapanit acestia si pana acum”. Importanta este extinderea teritoriala spre cel de-al treilea drum comercial, zona intinsa la est de Olt. Colaborarea cu Seneslau, este evidenta. Ramane in discutie zona pe care acesta o stapaneste. Instoricii oficiali aseaza curtea lui Seneslau/Seneslav in zona Argesului, poate spre a explica aparitia centrului de putere de la Campulung Muscel. Mai sigura asezarea acestuia este spre Dunare, in continuarea lui Ioan si Farcas. „Pe lângă aceasta am dăruit amintitului preceptor, si printr-însul casei Ospitalierilor, toată Cumania, de la râul Olt si muntii Ultrasilvanei, sub aceleasi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la tara Severinului”. Citatul ne arata ca Ospitalierii au primit intreaga zona de munte, pana spre Vrancea/Galati, iar in acea zona nu putea fi Seneslau/Seneslav deoarece ei primesc „în afară de tara lui Seneslau, voievodul olatilor, pe care le-am lăsat-o acelora asa cum au stăpânit-o si până acum, si întru totul sub toate acele îndatoriri, rânduite mai sus, cu privire la tara Lytua”.

            Stapanirea Cavalerilor Ioaniti asigura stergerea asperitatilor locale, nivelarea categoriilor sociale, cresterea relatiilor intre diferitii conducatori locali, astfel incat acestia reusesc intr-un final sa asigure unificarea teritoriilor sub o singura conducere.

Legenda lui Negru Voda spune ca a “descalecat” din Fagaras impreuna cu toata familia si s-a asezat in zona Argesului de unde a inceput crearea statului valah.

            Ca toate legendele, samburele de adevar exista. Interpretarea ulterioara a acesteia a nascut vii discutii.

            Originea acestuia a fost considerata cand slava, cand cumana (Neagu Djuvara). Sub nici o forma romaneasca, de parca in zona Fagarasului nu existau romani capabili sa fie cavaleri. Insa este o discutie pe care nu pot sa o aprofundez, asa incat nu pot sa ma pronunt.            

 In momentul coborarii lui Negru Voda prin pasul Rucar-Bran, in zona exista un drum comercial redeschis de catre Cavalerii Ioaniti, drum controlat in parte de catre urmasii voievodului Seneslau, in parte de catre trupele romanesti. Cum Seneslau controla zona de langa Dunare, zona Campulung Muscel nu este atestata ca facand parte din vreun stat romanesc. Ea era controlata de ramasitele Cavalerilor Ioaniti, sau a altor cavaleri, poate de origine romana, instruiti de catre Ospitalieri in perioada in care au fost pe teritoriile romanesti. In aceste conditii, exista posibilitatea ca zona sa fi fost controlata efectiv de catre Ungaria, prin asezarile din Tara Fagarasului.

            La fel, perioada de descalecare a lui Negru Voda este incerta, situata undeva la sfarsitul anilor 1200.

            Asocierea lui Negru Voda cu diferiti voievozi ai vremii , unii cu Tihomit/Tichomerus, altii chiar cu Basarab I Intemeietorul sunt legate in principal de pacura asezata pe ochii istoriei. Lipsa documentelor in perioada, desele greseli aparute chiar in scrierile epocii cu privire la succesiuni, dau nastere unor discutii legate de originea acestuia.

            Despre Cavalerii Ioaniti Nicolae Iorga spune ca parasesc zona in 1259, la 12 ani dupa sosire. In zona raman insa numerosi cavalaeri, poate o ramura a lor, poate cavaleri care renunta  la plecare si raman in zona. Sunt documente in epoca care atesta ramanerea acestora. In 1285 Ladislau al IV-lea Cumanul arata existenta magistrului Georgius care il ucide pe Litovoi si il prinde pe Barbat in urma conflictului cu romanii, iar Carol Robert d`Anjou il improprietareste pe magistrul Martinus. Sunt semne ale ramanerii in zona a cel putin unui contingent, sau a unor cavaleri independenti ramasi in slujba regala.

            Un astfel de cavaler este si Negru Voda. El coboara impreuna cu intreaga sa curte, aici incluzand si cavalerii din subordine. Scopul direct nu este clar, aici putand include atat dorinta regelui ungar de a organiza temeinic si unitar un teritoriu vasal siesi, teritoriu necesar prin cele trei drumuri comerciale, dar si o posibila renuntare la tutela ungara.

Posibilitatea dorintei regelui ungar de a subordona teritoriul este plauzibila deoarece noul stat avandu-l in frunte pe Basarab I este subordonat direct regelui ungar, fiind necesar un razboi pentru asigurarea independentei Valahiei.

In aceasta acceptiune Negru Voda este personajul care coboara prin Pasul Rucar-Bran impreuna cu cavalerii sai si se aseaza in Campulung Muscel. De aici incepe organizarea militara si politica a noului stat. Gaseste in zona statul condus de Tihomir sau Basarab, cuprinzand Oltenia, posibil toata, posibil doar actualul judet Gorj, si tara Hategului, stravechiul teritoriu dacic al Sarmisegedusei. Apoi exista Banatul Severinului, condus de comiti unguri, dar integrat noului stat, cat si teritoriul controlat de urmasii lui Seneslau/Seneslav. Cum rolul sau era de a cristaliza acest stat, nu este numit conducator al statului, acesta fiind ales Basarab I Intemeietorul, ca voievod al celui mai important teritoriu. Negru Voda ramane in continuare adjunct al voievodului, avand rolul de a coordona, dar si de a veghea asupra credintei noului voievod fata de regele ungar.

Date clare despre crearea Tarii Romanesti/Valahia nu sunt. Se vehiculeaza anul 1310, cu certitudine in 1317 statul era creat, fiind inplicat in conflicte cu nobilimea din Mehadia. In documentele oficiale Negru Voda nu este prezentat niciunde, ramanand doar in povestile si legendele romanesti.

Sub orice forma, indiferent de originea etnica, rolul Cavalerului Negru in crearea Tarii Romanesti este esential. Crescut in spirit pur medieval, bun organizator si bun militar, reuseste sa creeze un stat care, desi temporar se afla in subordinea Ungariei, va reusi sa devina independent. Apartenenta la Ordinul Cavalerilor Ioaniti poate fi contestata, mai ales ca in zona se aflasera si cavalerii Ordinului teuton, insa apartenenta sa la un anumit ordin crestin nu poate fi inlaturata, dat fiind capacitatile acestuia de bun organizator, atat militar cat si administrativ, cat si credinta catorlica a voievozilor romani. Rolul catalizator al acestuia, indiferent de caracterul acestuia, acordat de regele Ungariei, sau o posibila razvratire, este indiscutabil. Aparitia din negura istoriei este providentiala pentru romani.