tag:blogger.com,1999:blog-68025117240033328032024-03-19T15:39:11.298-07:00Originea Poporului Roman | Pallavicini Blog"Timocul, Banatul, Oltenia şi regiunile Sud-Dunarene adiacente sunt leagănul formării limbii române"
http://www.originea.org/
http://pallavicini-blog.blogspot.com/Unknownnoreply@blogger.comBlogger60125tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-77590272400618233372016-04-08T03:02:00.000-07:002016-04-08T03:07:03.148-07:00Despre un steag care .... NU (!?) există, sau cum mistifică unii istoria românilor ardeleni<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-Dxx8a0ZwbLg/VweAjgT6COI/AAAAAAAAAXw/W98WufbSZWAu6AotEKqRUaHX3jWsi7eoA/s1600/20130116_130954.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><img border="0" height="240" src="https://1.bp.blogspot.com/-Dxx8a0ZwbLg/VweAjgT6COI/AAAAAAAAAXw/W98WufbSZWAu6AotEKqRUaHX3jWsi7eoA/s320/20130116_130954.jpg" width="320" /></b></span></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>Există un blog numit maghiaromania unde de obicei sunt publicate articole de bun-simț care tratează problemele conviețuirii româno-maghiare. Articole echilibrate, lipsite de xenofobie, care au un rol important in cunoașterea celor două neamuri ce viețuiesc in Transilvania de mai bine de o mie de ani.</b></span></div>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>Dar.... Din când in când unii dau cu mucii in fasole, spre a invenina spiritele, așa cum face un oarecare colaborator, numit G. Basarabă. Reiau aici postarea mea publicată ca ràspuns la mistificările sale.</b></span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b></b></span><br />
<a name='more'></a><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Există un astfel de articol „șmecheresc” preluat de anti-maghiari și anti-regionaliști. Se incearcă acolo demonstrarea faptului că NU ar exista un steag istoric transilvan, in culorile cunoscute. Apoi se susține că românii nu sunt reprezentați pe steag. Să citam din text: ” Există, însă, și o mențiune a unui steag tricolor al Transilvaniei: roșu-galben-albastru, cu banda din mijloc, cea de aur, subțire.[3] Trebuie să recunosc că eu, personal, sunt sceptic în ceea ce privește acest drapel.”</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Aiureli! Păi tocmai ce ne explică faptul că Există mențiuni despre steagul respectiv. De ce e sceptic, atunci, autorul?…. De ce sceptic, mai ales că îți slujește teza?</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Apoi trece la perioada revoluției de la 1848 și ne pomenește de un drapel săsesc: ” O față a steagului lor era negru-galben, austriac, cealaltă albastru, roșu, galben – transilvan – și doar câteva panglici mici în partea de sus erau culorile maghiare.”[4]</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Apoi ni se vorbește de alt steag purtat de revoluționarul Ioan Pușcariu: ” Acest steag național – pe cari erau scrise cu litere de aur cuvintele: <> – a fost pregătit încă din Sibiu, într’o conferință națională în care s’au luat culorile: albastru, alb și roșu ca, culori ce predominează la portul românesc; – părerea mea de a se primi culorile Ardealului, albastru, roșu și galbin, fu delăturat prin pretextul, că steagul fiind garnisit cu ciucuri de aur și colorarea galbină e destul de reprezentată, ca steagul să cuprindă toate culorile țării, la acea n’a fost pregătit nimenea, că contrarii ne vor imputa, că steagul a fost muscălesc.”</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Se face iar referire la culorile tradiționale transilvănene.</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Apoi se face referire la un proces din 1894, unde niște români erau acuzați că ar fi purtat cocarda tricoloră: ” răspunde că a știut că legea oprește purtarea culorilor străine, tricolorul galben-roșu-albastru nu este însă tricolor străin, deoarece acelea sunt culorile noastre ale românilor, locuitori autohtoni ai acestei țări, mai departe sunt și culorile Ardealului”.</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Autorul articolului o dă la „cotită” afirmând : ” Observăm menționat „tricolorul galben-roșu-albastru” și ne gândim, poate, că este cu siguranță vorba despre steagul Transilvaniei – românii din Ardeal sigur se simțeau legați de aceste culori (așa cum am văzut și în 1866)! Ei bine, nu e chiar așa. După cum aflăm din cazul 1866, românii au folosit culorile de pe stema Transilvaniei doar ca motiv să nu le fie oprită purtarea culorilor naționale românești: roșu, galben și albastru.”</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Practic recunoaște singur existența drapelului transilvan, recunoaște atașamentul MULTOR români la acel drapel, dar face el un giumbușluc de gândire (ilogică) pentru a ne spune că …românii nu ar fi iubit steagul și il purtau doar ca să nu il poarte pe cel …roșu-galben-albastru! Ciudată logică….</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Da, ….existau MAI MULTE steaguri in epocă. Iar cel mai important și mai des arborat inclusiv de români, era cel albastru-roșu-galben. Se arbora și cel cu galbenul la mijloc (după 1848), iar in oricare configurație culorile sunt orizontale și nu verticale.</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Abia la 1918 apar și steagurile tricolore cu culori dispuse vertical, intre celelalte steaguri.</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Autorul nu menționează nimic despre contrafacerea imaginilor de la Unire, sub regimul Ceaușescu, in 1968. Ne spune doar că pozele alb-negru ar fi fost făcute prin procedeu „ortocromatic”, in care galbenul apare inchis la nuanță (!), apoi concluzionează că românii NU au purtat niciodată drapelul transilvan, drapel care oricum ar fi…nu există! Astfel, se neagă practic tot ce a scris in articol și ce am citat mai sus.</b></span><br />
<span style="background-color: white; color: #404040; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;"><b>Concluzie? Mistificare. Grosolană.</b></span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b><span style="background-color: white; color: #404040; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px;">Articolul mistificator aici:</span><a href="https://maghiaromania.wordpress.com/2016/04/01/un-steag-care-nu-ii-reprezinta-pe-romani/" rel="nofollow" style="background-color: white; border: 0px; color: #117bb8; font-size: 15.4700012207031px; line-height: 21.0400009155273px; margin: 0px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline; word-wrap: break-word;">https://maghiaromania.wordpress.com/2016/04/01/un-steag-care-nu-ii-reprezinta-pe-romani/</a></b></span>Anonymousnoreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-90655365651693634812014-06-23T10:20:00.002-07:002014-06-23T10:20:20.666-07:00Bukur-Bukurisht… despre originea albaneză a numelui Bucureștilor…<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://cabalinkabul.files.wordpress.com/2013/12/175_1385406074_umor-amor.jpg?w=420" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img alt="Image" border="0" class="size-full wp-image" height="125" id="i-8923" src="http://cabalinkabul.files.wordpress.com/2013/12/175_1385406074_umor-amor.jpg?w=420" style="border: none;" width="200" /></a></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; color: #444444; line-height: 22px; text-align: justify;">
<a href="http://cabalinkabul.files.wordpress.com/2013/12/175_1385406074_umor-amor.jpg" sl-processed="1" style="color: #4265a7; font-weight: bold; text-decoration: none;"><span style="font-family: inherit;"></span></a></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; color: #444444; line-height: 22px;">
</div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Istoria numelui București e dezgropată periodic, ducând la dezbateri etern pasionale.</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">.</span><span style="font-family: inherit;">E limpede că nu putem crede o secundă poveștile pioase cu ciobanul vesel pe nume Bucur.</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Cf. :</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px;">
<h1 style="margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit; font-size: small;">Opinii asupra originii numelui Bucureştiului</span></h1>
</div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<em><span style="font-family: inherit; font-weight: bold; text-decoration: none;"><a href="http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/opinii-originii-numelui-bucurestiului" rel="nofollow" sl-processed="1" style="font-weight: bold; text-decoration: none;">http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/opinii-originii-numelui-bucurestiului</a></span></em></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Poveștile inventate care numesc un loc pornind de la istoria unui cioban drăguț pe nume <em>Bucur</em> sînt la fel de credibile ca cele cu doi gemeni alăptați de o lupoaică. In realitate, numele <em>Bucureștilor</em>, în română un plural din punct de vedere morfologic, își trădează originea albaneză. <em>Bukur</em> înseamnă frumos în albaneză, iar terminația -<em>isht</em>, identică cu cea românească -<em>ești</em>, sau -<em>ește</em>, e folosită în condiții similare ca în română, <a name='more'></a>inclusiv în numele de limbi : <em>turqisht</em> se spune în albaneză pentru <em>turcește</em> (-q- se prenunță -ci-), și <em>rusisht</em> pentru <em>ruseshte</em>…</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><em>Bukur</em> înseamnă frumos și e unul din nenumăratele albanisme pitite de lingvistica tradițională românească… pentru că româna împarte cu albaneza nu doar puținele cuvinte <em>mal, barză, viezure</em> pe care le învățăm în școală, dar și majoritatea latinismelor, latinizarea petrecându-se simultan și în aceleași condiții, așa cum am arătat-o în :</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px;">
<h1 style="margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit; font-size: small;">Despre legaturile subterane ale românei cu albaneza…</span></h1>
</div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<em><a href="http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/07/22/despre-legaturile-subterane-ale-romanei-cu-albaneza/" rel="nofollow" sl-processed="1" style="font-weight: bold; text-decoration: none;"><span style="font-family: inherit;">http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/07/22/despre-legaturile-subterane-ale-romanei-cu-albaneza/</span></a></em></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">(cu bibliografie)</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><em>Bukur</em> e un albanism, așadar. In albaneză înseamnă <em>frumos</em>. In română a deviat spre rădăcina lui bucurie, a se bucura… București, însă, își trădează originea albaneză și a trebuit să însemne pur și simplu <em>Frumoasa</em>, sau <em>Frumoasele</em>… In trecut, satele și tîrgurile nu se numeau după legendari păstori, ci aveau nume banale : <em>Frumoasa, Târgu de Floci, Râmnicu Sărat</em>… sau după nume de populații : <em>Peceneaga, Comana, Iași…</em></span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Așadar :</span><span style="font-family: inherit;"> </span><em style="font-family: inherit;">bukur</em><span style="font-family: inherit;"> </span><span style="font-family: inherit;">înseamnă frumos,</span><span style="font-family: inherit;"> </span><em style="font-family: inherit;">bukuri</em><span style="font-family: inherit;">,-a – frumusețe,</span><span style="font-family: inherit;"> </span><em style="font-family: inherit;">bukurosh</em><span style="font-family: inherit;"> </span><span style="font-family: inherit;">– frumos ca substantiv…</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Iată <strong>bukuria femerore</strong> – frumusețea feminină – pagină albaneză de FB căreia tocmai i-am dat Like…</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<a href="https://www.facebook.com/pages/Bukuria-femerore/175092735935546" rel="nofollow" sl-processed="1" style="font-weight: bold; text-decoration: none;" target="_blank"><span style="color: black; font-family: inherit;">https://www.facebook.com/pages/Bukuria-femerore/175092735935546</span></a></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">sau</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><strong>Shëndeti dhe bukuria</strong> (Sănătatea și frumusețea)</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<a href="https://www.facebook.com/shendetibukuria" rel="nofollow" sl-processed="1" style="font-weight: bold; text-decoration: none;" target="_blank"><span style="color: black; font-family: inherit;">https://www.facebook.com/shendetibukuria</span></a></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"> Ca nume de locuri, există un <em>Bukur Livade</em> în Kosovo și un <em>Lugu Bukur</em> în Albania, dar există chiar și câteva târguri numite <strong>Bukurisht</strong>, atât în Albania cât și în Kosovo.</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Să ne bucurăm, așadar…</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px;">
</div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">—</span></div>
<div style="background-color: #f9f7f5; line-height: 22px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/12/03/bukur-bukurisht-din-nou-despre-originea-albaneza-a-bucurestilor/" target="_blank">sursa</a></span></div>
Unknownnoreply@blogger.com20tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-5891658199181304852014-05-16T23:08:00.002-07:002014-05-16T23:08:24.051-07:00"Cum Deo pro patria et libertate" - despre participarea românilor la Războiul Curuţilor<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7ANnKeVDTvMbZhhteoXLbcVLnHfBshbGwBIhoA5UBxI_HtKaAbu_qsrenaPOwPgTL5141d2rwQmg2yYkusb9ERd-iSNNGEbGIzW_kQVez4Mi1JMLhcarWHp4AXQ-zofcyT1-2VKnLID_V/s1600/10350409_701073679931765_1144153946118433757_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7ANnKeVDTvMbZhhteoXLbcVLnHfBshbGwBIhoA5UBxI_HtKaAbu_qsrenaPOwPgTL5141d2rwQmg2yYkusb9ERd-iSNNGEbGIzW_kQVez4Mi1JMLhcarWHp4AXQ-zofcyT1-2VKnLID_V/s1600/10350409_701073679931765_1144153946118433757_n.jpg" height="130" width="200" /></a></div>
<div style="background-color: white; line-height: 15.359999656677246px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">În loc de bună dimineaţa, rescriem un pic istoria...</span></div>
<div style="background-color: white; line-height: 15.359999656677246px; margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Acum 300 de ani nu conta dacă erai român sau maghiar. Se lupta împreună, cot la cot..."Cum Deo pro patria e<span class="text_exposed_show" style="display: inline;">t libertate".</span></span></div>
<span class="text_exposed_show" style="display: inline;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Acea solidaritate care a existat până pe la 1848, începe să se reînfiripe...</span></div>
</span><br />
<div class="text_exposed_show" style="background-color: white; display: inline; line-height: 15.359999656677246px;">
<span style="font-family: inherit;"><div style="margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
"Românii maramureşeni nu l-au uitat pe Principele Francisc Rákóczi al II-lea nici după peste 300 de ani, de la Războiul curuţilor din 1703-1711.</div>
<div style="text-align: justify;">
În anul 1906 românii maramureşeni au luat parte la reînhumarea Principelui Francisc Rákóczi la Kassa Mai.</div>
<div style="text-align: justify;">
Mai există o fotografie unde românii maramureşeni defilează după sicriu îmbrăcaţi în costume populare româneşti.</div>
<div style="text-align: justify;">
Voi publica şi acea fotografie, cu permisiunea doamnei Maria Rosu, căreia îi aparţine fotografia respectivă."</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Text şi fotografie preluate de la domnul <a class="profileLink" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100001649508848" href="https://www.facebook.com/tibor.antal.562" style="cursor: pointer; text-decoration: none;">Antal Tibor</a>, căruia îi mulţumesc încă odată pentru extraordinarele informaţii pe care le oferă celor ce vor să ştie realitatea, aşa cum a fost ea... Aceleaşi mulţumiri pentru doamnele <a class="profileLink" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100004385374627" href="https://www.facebook.com/maria.rosu.927" style="cursor: pointer; text-decoration: none;">Maria Rosu</a> şi <a class="profileLink" data-hovercard="/ajax/hovercard/user.php?id=100001200453943" href="https://www.facebook.com/maria.berenyi.9" style="cursor: pointer; text-decoration: none;">Mária Berényi</a> !!!<a name='more'></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjt3rxlabAKeFZAZ8fxnol4jh7iyJ1AvuJ8SkgM7uBlqQoH90ZgPb2h3fgHB-RwauSPiYHyS1xrpiuSzduoqvxMJ97-LmJK7FojZ11J9awqtt1pYTRE7Ns04rMwHgpoqUp99vEsdIpkxM1W/s1600/II._R%C3%A1k%C3%B3czi_Ferenc_M%C3%A1nyoki.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjt3rxlabAKeFZAZ8fxnol4jh7iyJ1AvuJ8SkgM7uBlqQoH90ZgPb2h3fgHB-RwauSPiYHyS1xrpiuSzduoqvxMJ97-LmJK7FojZ11J9awqtt1pYTRE7Ns04rMwHgpoqUp99vEsdIpkxM1W/s1600/II._R%C3%A1k%C3%B3czi_Ferenc_M%C3%A1nyoki.jpg" height="200" width="166" /></a></div>
<div style="margin-bottom: 1em; margin-top: 1em; text-align: justify;">
Românii au luat parte şi ei masiv la Războiul Curuţilor, iobagi, libertini, micile categorii militare, mica nobilime. Din Maramureş, Satu Mare, Bihor, Arad şi până la graniţa de răsărit a Transilvaniei, cetele de răsculaţi, unităţile curuţeşti sunt înţesate cu români, cu soldaţi mai ales, dar şi cu subofiţeri, sau chiar cu comandanţi de cete sau de unităţi militare mai mari. În Bihor, printre primii care trecură de partea curuţilor fu colonelul imperial Marcu Haţeganu. În Maramureş luptară în rândurile curuţilor iobăgime, nobilime mică. Comandanţi români de cete sau de unităţi se ridică în regiunile Satu Mare, Oaş, Chioar, Baia Mare, Sălaj sau chiar în comitatul Szabolcs. În jurul Băii Mari luptară cetele haiducului Gligor Pintea, supranumit popular Pintea Viteazul. El căzu în faţa Băii Mari în momentul când haiducii săi, alături de curuţi provocaseră predarea oraşului. Mulţi români apar pe Someş, în jurul Clujului: aici se făcu cunoscut mai ales căpitanul Ciurilă.</div>
<div style="margin-bottom: 1em; margin-top: 1em; text-align: justify;">
În comitatul Turzii se remarcă Nichita Balica, căpitanul care-şi făcu cetate din cheile Turzii; în Mureş şi Odorhei căpitanul Vasile Negru; în Ţara Bârsei şi Trei Scaune căpitanul Bucur Câmpean. În jurul Albei-Iulii se remarcă regimentul lui Ştefan Sudriceanu; în jurul Aradului, regimentul colonelului Farcaş Dragul sau Drăgulea. Acesta luptă în mai multe părţi şi îl urmă pe Rakoczi şi în Polonia. Şi mulţi alţii. Fu lovită de răscoală şi unirea cu biserica romană; în locul lui Atanasie, care se găsea în Sibiu, fu ridicat prin sinod episcop Ion Ţirca. Rakoczi, deşi catolic, în lupta sa trebui să practice toleranţa religioasă. Cu atât mai mult trebuia să o practice în diversitatea şi preponderenţa covârşitoare a confesiunilor necatolice de aici. În 1708 trata cu Brâncoveanu apărarea ortodoxiei românilor împotriva prozelitismului catolic.</div>
<div style="margin-bottom: 1em; margin-top: 1em; text-align: justify;">
Cetele curuţeşti însă sunt, în genere, amestecate. Mai ales în rândurile celor de jos se crea o întinsă frăţie de arme, lăsând urme chiar în literatură, în muzica populară, în cântece, în dansuri. Curuţii sunt în bune raporturi şi cu Ţara Românească şi Moldova. Acolo se refugiază adesea după insuccese, acolo se pregătesc de noi acţiuni, acolo îşi adăpostesc de primejdie familiile cei mai aproape de graniţe. Rakoczi însuşi e în bune raporturi cu Ţara Românească şi cu Moldova, caută să câştige pe domnii români, mai ales pe Constantin Brâncoveanu, pentru lupta sa, să-i atragă în cercul de alianţe antihabsburgice. Pe lângă Petru cel Mare, Rakoczi se servea de David Corbea de la Braşov, acelaşi care servise şi pe Brâncoveanu.</div>
<div style="margin-bottom: 1em; margin-top: 1em; text-align: justify;">
Şi regimul, dar şi nobilimea trecură printr-o mare criză, un puternic motiv să se sprijine reciproc. Nobilimii, în schimbul credinţei sale, imperiul triumfător putea să-i asigure şi mai bine puterea. Trecând cu bine momentul de grea încercare pentru ea, având pavăza puterii imperiale, nobilimea putea să păşească înainte în supunerea şi exploatarea iobagului său, să-i înfrunte ostilitatea fără teamă. Trebuiră să se întoarcă astfel la vechea stare şi iobagii curuţi „lepădând penele şi blana de lup, în zeghe şi opinci, la hârleţ şi la sapă, căci nu e de râtul porcului brăţara de aur. Nu libertate ar merita domnii iobagi, ci mai degrabă ţepe şi furci, pentru hoţiile cele multe”, izbucneşte satisfăcut, exprimând iarăşi desigur o opinie mai generală nobiliară, memorialistul Cserei. Regimul austriac trecu şi el ultima probă. Depăşind faza acută de război, învingător, aşezat pe credinţa claselor stăpânitoare, se va putea consolida temeinic, începând abia de acum să-şi organizeze puterea, să pună durabil temeliile puterii sale de stat în Transilvania.</div>
<div style="margin-bottom: 1em; margin-top: 1em;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
P.S.</div>
<div style="text-align: justify;">
Îi asigur pe dacopaţi, că pe moroşeni nu poate să îi aducă nime' cu forţa !</div>
<div style="text-align: justify;">
sursa: <a href="https://www.facebook.com/SabinGherman2014" target="_blank">Sabin Gherman</a></div>
</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-54069854141983050412013-09-23T10:44:00.000-07:002013-09-23T10:44:16.113-07:00Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (III)<div style="background-color: white;">
<span style="color: #464646; font-family: Arial, Helvetica; font-size: 12px;"><img align="left" alt="" class="max_thumb" height="200" rel="lightbox[stire]" src="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_5b99defa2fa30c87afa80a249547b497.jpg?width=200&height=0" style="border: 1px solid rgb(170, 170, 170); margin: 5px; padding: 2px; position: relative;" width="200" /></span></div>
<div style="color: #464646; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Mult timp, istoricii au taxat drept legenda traditia pastrata de cronicile muntene din secolul XVII, inspirate, spuneau ei, de cele moldovene mai vechi. <span class="TEXT_article">Cele muntene povesteau ca Tara Romaneasca a fost intemeiata de un anumit „Negru Voda”, un voievod venit din Tara Fagarasului, deci din Ardeal, aflat atunci sub stapanirea regatului maghiar, care a trecut muntii si s-a asezat la Camplulung, unde si-a construit o curte domneasca, in jurul anului 1290. Insa primele informatii istorice certe incepeau cu Basarab, invingatorul regelui maghiar in celebra lupta cunoscuta drept batalia de la Posada.<a name='more'></a></span></span></div>
<div style="color: #464646; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span class="TEXT_article"><br /></span></span></div>
<span class="TEXT_article"><span style="font-family: inherit;"><span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Suspiciunea specialistilor crestea si deoarece acest lucru ar fi insemnat ca atat Moldova, cat si Tara Romaneasca, ar fi intemeiate de voievozi veniti din Ardeal, o similitudine care multora li se parea o inventie, o imitatie plasmuita de cronicarii din Muntenia. </div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Istoricii se intrebau cum ar fi putut niste fugari sa intemeieze un stat puternic sau de ce statul nu ar fi fost intemeiat de populatia autohtona ajunsa la maturitate politica.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Insa istoricul Neagu Djuvara spune ca mitul lui Negru Voda e mult anterior acestor scrieri de cronicari: „Deja in veacul al XVI-lea avem cateva documente bisericesti in care se pomeneste de Negru Voda”.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<strong style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<strong>Negru Voda, de la fantasma la personaj istoric</strong> </div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Cu timpul, unii istorici precum Gheorghe Bratianu au argumentat ca Negru Voda nu e doar o „fantasma”, ci un personaj care a existat cu adevarat. Astfel, el a adus dovezi in favoarea descalecatului, adica a intemeierii unui stat de catre un personaj care a venit din alta parte. In cazul nostru, din Ardeal.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Intr-adevar, inca de la jumatatea secolului al XIII-lea, documentele oficiale maghiare amintesc scurgerile de populatie de la nord de Carpati la sud, pe care regele Ungariei incerca sa le opreasca. „Deja incepeau sa fuga, dar nu numai romani, veneau si sasi, dovada Cimpulungul. Isi dadeau seama ca asta este o tara insuficient populata si care este cu agricultura posibil buna si deci exista riscul ca populatia din Transilvania, care si asa nu era destul de deasa, sa plece de acolo catre sud”, povesteste Djuvara.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
La acea vreme, tendinta regilor maghiari era de a constitui comunitati privilegiate ale unor etnii (maghiari, sasi, secui), excluzandu-i pe romani. Astfel, din 1292, fruntasii romanilor nu mai sunt convocati pentru dieta ardeleana, alaturi de sasi si de maghiari: dispar din adunarile ordinelor privilegiate ale Ardealului. Motivul nu era insa unul etnic, ci confesional: romanii erau ortodocsi, iar regatul maghiar era investit de Curia de la Roma cu misiunea de cruciada impotriva paganilor si a schismaticilor, deci era firesc sa fie favorizata religia catolica.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
In acest sens, descalecatul lui Negru Voda corespundea unei reduceri reale a drepturilor romanilor din Ardeal, iar cronica munteana spune ca voievodul venit de peste munti era invrajbit cu conducerea maghiara. </div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
In plus, Negru Voda venea din Tara Fagarasului, care era numita intr-un document regal maghiar de la inceputul secolului al XIII-lea „padurea vlahilor”. Potrivit istoricului Neagu Djuvara, Negru Voda era un cuman pe care romanii din Ardeal si-l alesesera drept conducator.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<a href="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_clipboard02.jpg?width=200&height=0" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img alt="" border="0" class="max_thumb" height="143" rel="lightbox[stire]" src="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_clipboard02.jpg?width=200&height=0" style="border: 1px solid rgb(170, 170, 170); margin-top: 5px; padding: 2px; position: relative;" width="200" /></a></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
</div>
</span><strong style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<strong>Miniaturi din Letopisetul Radziwitt, reprezentand care ale cumanilor</strong></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Cumanii erau o populatie turanica ce a ajuns la sfarsitul secolul XI pe meleagurile noastre venind de prin Ucraina actuala. Cei din sudul Ucrainei erau numiti „albi”, iar cei care au ajuns pana in sudul Moldovei si in Muntenia erau numiti „negri”. Culoarea „negru” avea si un inteles politic in terminologia acestui popor. El dadea epitetul „alb” unei tari principale: tara dominanta era alba, cea secundara „neagra”. Ardealul, cucerit de Ungaria, se numea deci „Ungaria neagra”.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
„Alor nostri, extremul apus al acestor cumani, fiindca ei erau copiii celor din rasarit, li se spunea cumanii negri, adica secundari. Si cumanii albi erau la principala asezare a lor, care era in Ucraina”, explica Djuvara. </div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Porecla „Negru Voda” s-ar explica astfel prin faptul ca voievodul era din Ardeal („Ungaria neagra”) sau prin faptul ca, fiind cuman, era mai negricios la fata.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<strong style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<strong>„Rumanul nu mai facea razboi de 1000 de ani”</strong></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
De teama pericolului mongol, cumanii, care pana atunci refuzasera sa se crestineze si ii ucisesera pe misionarii catolici, au cerut protectie regelui maghiar si totodata sa le trimita un episcop pentru a se crestina tot poporul. Astfel, in 1228, vine peste Carpati o delegatie, la granita Moldovei cu Muntenia, condusa de fiul regelui maghiar. Un arhiepiscop va boteza atunci zeci de mii de cumani, fiind creat un episcopat ce ia numele raului Milcov. „Si-au dat seama ca trebuie sa se puna sub scutul unui rege mai puternic si au acceptat sa fie crestinati in masa”, spune Djuvara. Biserica ridicata avea sa fie distrusa de mongoli 13 ani mai tarziu.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Pe la 1240, cumanii i-au cerut voie regelui maghiar sa treaca in regatul maghiar, fugind din calea invaziei mongole conduse de fiii si nepotii lui Genghis Han.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<a href="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_clipboard03.jpg?width=200&height=0" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img alt="" border="0" class="max_thumb" rel="lightbox[stire]" src="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_clipboard03.jpg?width=200&height=0" style="border: 1px solid rgb(170, 170, 170); margin-top: 5px; padding: 2px; position: relative;" /></a></div>
</span><strong style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<strong>Armata mongola intr-o expeditie din anul 1241, reprezentata pe Codexul Hedwigei din 1353</strong></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Insa, potrivit istoricului Djuvara, nu toti au acceptat sa fie colonizati pe valea Tisei de regele maghiar: multi au fost romanizati. Astfel s-ar explica de ce sursele spun ca Basarab era vlah, desi numele este in mod cert de origine cumana.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
El aminteste si de marele numar de nume cumane pe care le gasim la noi in tara: „Nu au plecat toti, adica, de plida, cei care se strecurasera printre posesorii de pamant mai inalti, adica stramosii boierilor nostri. Aia au ramas si dintre ei unul trebuie sa fie tatal lui Basarab”. Astfel, Negru Voda ar fi tatal lui Basarab.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Insa nu numai conducatorul era de origine cumana: „Dupa socoteala pe care am facut-o eu, un sfert din primii boieri pe care i-am avut in tara au nume cumane. Ei au format o mica osatura de ostasi, asta e clar. Rumanul nu mai facea razboi de 1000 de ani. Asta nu trebuie sa uitam”, explica istoricul.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<strong style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<strong>„Un crestin de la anul 1300 isi boteza copilul cu un nume barbar?”</strong></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Faimosul nume „Tihomir”, pe care il stim cu totii din manualele scolare este, potrivit lui Neagu Djuvara, gresit: „Dupa putinele documente pe care le avem, Negru Voda este tatal lui Basarab. Si daca este tatal lui Basarab, este Thocomerius”. </div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
Numele apare intr-un singur document, o danie a regelui maghiar catre un credincios al lui care luptase in batalia de la Posada, in care vorbeste si de „Basarab, fiul lui Thocomerius”. </div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
„Prin urmare, este singurul loc unde stim cum il chema pe tatal lui Basarab, din gura regelui Ungariei. Acuma, ca regele Ungariei a deformat putin un nume cuman e clar. Dar istoricii nostri, aici iarasi au facut o mica triserie ca imediat s-au repezit si au zis „A Thocomerius, asta este Tihomir”, adica au gasit un nume slavo-roman pentru a dovedi ca daca Basarab avea un tata cu nume slavo-roman, el era un roman care a imprumutat un nume barbar. Dar credeti ca un crestin de la anul 1290 sau 1300 isi boteza copilul cu un nume barbar? Nu-i adevarat. Sunt doi mari orientalisti care au spus ca „Thocomerius” este „Toctomer”, care este un nume cuman ce inseamna „fier calit”, deci pe tatal lui Basarab tot cu nume cuman l-a chemat. Deci daca si pe tata si pe fiu ii cheama cu nume cumane, probabilitatea ca erau de origine cumana creste”, explica el, argumentand ca niste cneji slavo-romani nu ar fi luat nume cumane la numai 100-150 de ani dupa navalirea cumanilor.</div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<strong style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<strong>„Primul nostru domn nu era valah de-al nostru”</strong></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
„Iorga a facut o comunicare in 1927 la Academie. In cuvantarea pe care a facut-o fata de colegii sai are o fraza, in care spune despre Basarab „Numele e cuman.” Asta se stia, se stia deja de cateva zeci de ani, de cand se publicase faimosul Codex Cumanicus si de acolo se cunosteau diferite cuvinte. „Basaraba” inseamna „tata stapanitor”. Si Iorga zice: „Numele e cuman”. Pe urma in italice, deci subliniat: „<em>Dar numai numele?</em>”. Ceea ce inseamna ca acest om genial care avea intuitie, si-a dat seama ca era de origine cumana, dar zece ani mai tarziu, cand publica cartea lui cea mare, de istoria romanilor, nu mai spune lucrul asta. Inseamna ca chiar el, care ar fi putut sa spuna orisice si lumea sa-l creada, a avut acelasi blocaj psihologic pe care il are romanul ca e musai ca primul nostru domn sa fie valah de-al nostru. Nu era valah de-al nostru, na!”, spune istoricul. </div>
</span><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</span></span><br />
<div style="background-color: white; color: #464646; text-align: center;">
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_400pxchronicon_pictum_p0143_a_posadai_csata1.jpg?width=200&height=0" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img alt="" border="0" class="max_thumb" height="200" rel="lightbox[stire]" src="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_400pxchronicon_pictum_p0143_a_posadai_csata1.jpg?width=200&height=0" style="border: 1px solid rgb(170, 170, 170); margin-top: 5px; padding: 2px; position: relative;" width="133" /></span></a><span style="font-family: inherit;"> </span></div>
<strong><div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: inherit;">Batalia numita de la Posada, intr-o miniatura din Cronica Pictata de la Viena</span></strong></div>
</strong></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">„In toata Europa, nicaieri nu s-a nascut in evul mediu un stat nou creat de bastinasi, nici in Franta, nici in Spania, nici in Italia, nicaieri. De ce vrea rumanasul nostru sa fie singurul? Nu e adevarat, Basarab era cuman”, explica el. Astfel, francii au intemeiat regatul franc, nu galo-romanii. Aceeasi situatie si in Spania, unde vizigotii au inchegat un stat. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">„Dar de ce sa ne ascundem dupa degete? Ce, Franta a fost facuta de galo-romani? Regatul Frantei? Clovis era galo-roman? Era german. Deci in toata Europa asa a fost si nu e nicio rusine”, mai spune istoricul.</span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">„<strong>Primii nostri domni, Basarab si Nicolae Alexandru, au fost mai intai catolici”</strong> </span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Pe de alta parte, cancelaria papala i-a considerat pe primii doi voievozi, Basarab si Nicolae Alexandru, fiul sau, ca fiind fideli ai Bisericii Romei. Deci, daca erau catolici, nu puteau fi slavo-romani.</span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">„Aici iarasi sunt probleme unde istoricii si colegii mei care pretind ca sunt istorici de meserie nu vor sa admita ca primii nostri domni, adica Basarab si Nicolae Alexandru, au fost mai intai catolici”, spune Djuvara.</span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Istoricul Daniel Barbu a adus si dovezi in acest sens: „El dovedeste ca Basarab si cu fiul sau Nicolae Alexandru au fost considerati de papalitate catolici”, explica Djuvara.</span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Nicolae Alexandru ar fi vrut sa fie recunoscut ca autocrator, adica un domn care nu este nici numit de suzeranul sau ungur si nici ales de catre boieri, ci unul care a mostenit de la Dumnezeu puterea si domnia. Si ar fi vrut ca Papa sa-i recunoasca aceasta calitate. El s-a adresat direct Papei, insa acesta, potrivit obiceiului feudal, i-a trimis raspunsul regelui maghiar.</span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<strong style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: inherit;">„50 de ani dupa moartea mea toate chestiile astea vor fi in cartile de istorie”</span></strong></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">„Dat fiind ca regele Ungariei era vasalul sau, al Papei, el nu putea sa corespondeze cu un vasal al vasalului sau fara sa treaca pe la regele Ungariei. Si i-a raspuns regelui Ungariei, care nu i-a dat raspunsul lui Alexandru. Alexandru a stiut si atunci a spus ca daca nu pot coresponda direct cu Papa, lasati ca ma adresez eu Patriarhului”, povesteste istoricul. </span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_438px005__nicolae_alexandru.jpg?width=200&height=0" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img alt="" border="0" class="max_thumb" height="200" rel="lightbox[stire]" src="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_438px005__nicolae_alexandru.jpg?width=200&height=0" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(170, 170, 170); color: #464646; margin-top: 5px; padding: 2px; position: relative; text-align: right;" width="146" /></a>„Si Patriarhul prinde prilejul asta excelent ca sa se asigure ca acest domn al Valahiei, abia nascute ca stat, sa fie legat de Biserica de la Constantinopol si raspunde favorabil, inclusiv cu acordul imparatului. Alexandru dintr-o singura data devine Nicolae Alexandru. El schimba numele la mijloc de domnie, ceea ce nu s-a vazut nicaieri”, atrage atentia Djuvara. </span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">In general, un domn isi schimba numele daca avea un nume de botez ca simplu cneaz si il schimba cand se urca pe tron, dar nu la mijloc de domnie.</span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Daniel Barbu a mai gasit doua exemple de schimbare de nume la mijloc de domnie, de fiecare data cand au schimbat religia. Astfel, fiul lui Basarab a trecut de la religia catolica la cea ortodoxa. „Nicolae Alexandru, care in toate documentele pana la 1359 e numit Alexandru, dintr-o data il vedem ca se numeste Nicolae Alexandru. Toata povestea asta e clara. El in momentul acela se declara dependent de Patriarhia de la Constantinopol. Si intr-adevar se gandeste ca asta ii asigura un fel de putere impotriva Ungariei, e clar”. </span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">„Ma rog, aceste lucruri istoriografia oficiala romana nu vrea inca sa le adopte, dar eu sunt optimist: 50 de ani dupa moartea mea toate chestiile astea vor fi in cartile de istorie de la scoala primara”, mai spune Djuvara.</span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<strong style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><strong>Foto:</strong> <em>Nicolae Alexandru, portret mural in manastirea Negru Voda din Camplulung</em></span></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<strong style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: inherit;">„Cine era razboinic in vremea aia? Cumanul”</span></strong></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">In opinia sa, sunt destule indicii ca acel Thocomerius, tatal lui Basarab, a fost ales de catre romanii din Fagaras drept conducator. Unii istorici au spus insa ca romanii nu si-ar fi ales un conducator de origine straina, cumana. S-au descoperit insa, printre capeteniile romanilor din Transilvania si din Muntenia, zeci de nume cumane. </span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">„Pai era un lucru firesc, astia isi luau ca sef un razboinic. Cine era razboinic in vremea aia? Cumanul. Asa ca romanii din regiunea Fagarasului, ca sa aiba un sef razboinic, era foarte firesc sa aleaga pe un cuman de acolo. Parerea mea este ca tatal lui Basarab este un cuman ales de catre romanii din Fagaras ca sa le fie sef, sef razboinic, aparator”, explica el. „Pe urma s-a gandit ca e mai bine sa treaca Carpatii si vine cu o ceata de romani de ai lui de acolo si coboara peste munti si se instaleaza in singurul oras care exista si care e facut de sasi, la Campulung”. </span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Conducatorii celorlate formatiuni din acel tinut au acceptat curand sa se supuna noilor veniti: „Meritul lui Basarab si poate si al tatalui sau este ca s-au impus tuturor celorlate voievodate si de aceea si titlul lui Basarab este „mare voievod”, adica voievod peste ceilalti voievozi. Si urmasii lui nu pastreaza acest titlu decat vreo doua-trei generatii, pana cand nu mai este util, nu mai era nevoie. Dar la inceput trebuie sa precizeze ca este mare voievod fiindca pe ceilalti voievozi i-a trecut pe planul doi, i-a facut un fel de mari boieri, sub ordinele sale”.</span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<strong style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: inherit;">Legenda intemeierii Moldovei: Dragos trece muntii urmarind un zimbru</span></strong></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
In cazul intemeierii Moldovei, lucrurile sunt mai clare. Aici sigur a fost un descalecat, in sensul ca a existat un grup de oameni care a venit de dincolo de Carpati si a cucerit tinutul. Cele mai vechi letopisete scrise in limba slavona (de la Bistrita si Putna), ce inregistreaza traditia, </div>
</span><span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<a href="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_moldavias_coat_of_arms_of_1481.jpg?width=200&height=0" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img alt="" border="0" class="max_thumb" height="200" rel="lightbox[stire]" src="http://stiri.kappa.ro/images_stiri/image/spider/12-2009/04-12-2009_1a8bd77d9004ada54f6b41b5b5cdc1ee_moldavias_coat_of_arms_of_1481.jpg?width=200&height=0" style="background-color: white; border: 1px solid rgb(170, 170, 170); color: #464646; margin-top: 5px; padding: 2px; position: relative; text-align: left;" width="179" /></a>sunt scrise la nu mai mult de un secol de la intamplarile relatate. In plus, stirea descalecatului e confirmata de documente oficiale ale regelui maghiar Ludovic I din anii 1349 si 1365.</div>
</span></span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Potrivit legendei, Dragos a ajuns in Moldova urmarind un zimbru. El trece muntii si descopera apa Moldovei, pe malul careia ucide zimbrul. Aici, el si tovarasii sai gasesc locuri frumoase, campii deschise si le aleg pentru a fi noua lor tara. Unii istorici au vazut in aceasta legenda un mit inventat pentru a explica stema tarii cu capul de bour.</span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Povestea spusa de cronici pleaca insa de la niste evenimente reale. La jumatatea secolului XIV, regele maghiar si supusi romani trec muntii si ii inving pe tatari. Dupa razboi, pe la 1345, regele il lasa pe voievodul din Maramures, Dragos, stapan peste un teritoriu din Moldova. Astfel, Dragos e in fruntea unei „marci” a regatului ungar la est de Carpati (un tinut de granita si de straja), un fel de feuda militara regala. </span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<strong style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: inherit;">„Prima initiativa a fost facuta de catre acest regat existent, al ungurilor”</span></strong></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Ulterior, o familie din Maramures, cea a lui Bogdan, se razvrateste impotriva regelui Ungariei, trece in Moldova si ii alunga de acolo pe descendentii lui Dragos, stapanii legiuiti. Iar atunci, in jurul anului 1363, apare un stat moldovenesc. </span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Trecerea familiei lui Bogdan dincolo de Carpati este explicata de unii istorici prin disparatia treptata a voievodatului ca forma de organizare a Maramuresului, institutie ce nu era o creatie a regalitatii maghiare. Ea este eliminata treptat deoarece regele nu avea incredere intr-un organism autohton. </span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Astfel, la jumatatea secolului al XIV-lea se fac progrese ale patrunderii dreptului si institutiilor feudale maghiare in Maramures, iar tot mai multi fruntasi ai romanilor sunt investiti cu proprietati, demnitati si intrau in randurile nobilimii. Bogdan, voievod al Maramuresului, lipsit de sprijinul acestora, ar fi trecut in Moldova.</span></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="color: #464646;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span></div>
<span style="background-color: white; color: #464646;"><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">„Dar nici in Moldova n-a fost din initiativa locala. A fost din initiativa regelui Ungariei care l-a trimis pe Dragos peste munti, in razboiele lui impotriva tatarilor. Ca pe urma Dragos e rasturnat de un alt voievod valah din Maramures, este alta mancare de peste. Dar vreau sa spun ca prima initiativa a fost facuta de catre acest regat existent, al ungurilor”, conchide Neagu Djuvara. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="http://www.evz.ro/eroare.html" target="_blank">Andreea Dogar</a></span></div>
</span>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-64077387535717876542013-09-03T06:03:00.001-07:002013-09-03T06:03:31.521-07:00Românii din Timok (2)<div style="background-color: white; padding: 0px; text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="color: #bf9000; font-family: inherit;"><a href="http://ro.altermedia.info/cealalta-romanie/totul-despre-romanii-din-timoc-ii_2256.html" target="_blank">Viorel Dolha:</a></span></strong></div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">EPISODUL II. SUB TURCI – PRIVILEGII PENTRU SUPUSII ROMANI TIMOCENI</span></strong></div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">În 1425, printr-o coordonare a armatelor muntene, bănăţene şi transilvănene, trupele bănăţene au cucerit cetatea Vidin după o luptă îndârjită [14]. Şi Iancu de Hunedoara va ţine piept în sudul Dunării otomanilor. În campania din 1443 i se alătură un uriaş număr de voluntari din zona Morava. La 3 nov. va cuceri Nişul. Tot atunci Skanderbeg va întoarce armele împotriva turcilor în Albania în înţelegere cu Iancu de Hunedoara. În 1444 Ioan Corvin ia cetatea Cladova, oraşul Vidin, apoi Razgradul, Şumenul, Novi Pazarul ajungând până la Varna, iar sfârşitul tot în sudul Dunării îl va găsi15. Se spune că el a împărţit satelor de aici dascăli şi popi. Viaţa bisericească era sub ascultarea episcopului de Râmnic. Turcii acordă privilegii românilor. ,,Craina era sub cârmuirea eredidară a familiei Carapancea.</span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: inherit;"> Vestit a fost şi Stoian Bulibaşa beg la Cladova care avea o soţie Fira şi care s-a opus turcilor. ,,Raşcovicii” avură timp îndelungat o putere asemănătoare în Starivlah, iar plasa Cheii (Cliuci) îşi păstra dreptul de a-şi alege cnejii săi. Balada lui Pătru din Cobilia spune că satele aveau fiecare cnezi care fac ,,săbor de săteni şi adună birul” [56].</span><br />
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Vlahii din sangeacul Semedriei participă la luptele dintre turci şi unguri. Soliman Magnificul le va acorda în 1521 în schimbul serviciilor cu caracter militar un codice de legi ,,kaun-name” din care cităm: ,,vlahii din Branicevo şi Vidin să nu plătească nici un haraciu, nici ispenge, să fie scutiţi şi liberi de orice dare, nici o dare de muncă să nu dea, gloabe şi pedepse să nu plătească”. Ocuparea Semedriei (de la românescul Sâmedru-Sf. Dumitru) de către turci în 1459 duce la sfârşitul despotatului sârb, în 1521 căzând şi Belgradul. Un eveniment important în timpul ocupaţiei turceşti îl constituie ,,răscoala chinejilor” (cnezilor) de la Dii (numele românesc al Vidinului care în antichitate a fost Bononia). La 22 iunie 1560, în faţa palatului paşei Muzafer din Vidin protestează atunci când se încearcă să li se impună darea ,,filurgiei” 500-600 cneji români din sangiacul Vidin care se întindea până spre Niş şi dincolo de Morava. Este o dovadă că atunci erau peste 500 de sate valahe în zonă [62]. Provincia era autonomă pentru că ţinutul era o moşie a fostei împărătese ,,valide sultanie” de la Aja Sofia din Constantinopol cu rostul de a asigura fonduri pentru întreţinerea bibliotecii şi palatului imperial al sultanei.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span id="more-2256" style="margin: 0px; padding: 0px;"></span><br style="margin: 0px; padding: 0px;" /></span></div>
<center style="background-color: white; color: #333333; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"></span></center>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: center;">
</div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Vlad Ţepeş va ucide în aceeaşi zonă 29.000 turci, ale căror capete le va trimite inventariate lui Matei Corvin. În 1595 detaşamente ale banului Craiovei au ars împrejurimile Vidnului şi Vârşeţul înaintând până către râul Sava. Mihai Viteazul spunea că a alungat turcii din 2.000 de sate dintre Ţara Românească şi Grecia, primind la nord de Dunăre 16.000 refugiaţi [16]. El a fost sprijinit şi de haiducii din Balcani. La 1596 românii atacă şi în Dobrogea iar Baba Novac, român sud-dunărean şi el, a eliberat regiunea Vidinului şi a nimicit garnizoanele Cladovei, Plevnei şi Nicopolului [17]. În 1598 Mihai Viteazul a determinat Poarta să-l recunoască domn al Munteniei prin victoriile de răsunet care au dus la cucerirea cetăţilor Nicopol, Vidin, Cladova [18]. Constantin Brâncoveanu va apăra şi reconstrui şi el cetatea Fetislam din Cladova la 1689. În ,,Mărturii româneşti peste hotare”, Virgil Cândea indică un număr impresionant de documente care atestă ctitoriile românilor în zona Timoc şi prezenţa românească la sud de Dunăre. La 1696 marele geograf contele Marsigli a întâlnit un bloc românesc la sud de Dunăre care vorbeau ,,rumuneşce”.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">În cursul sec. XVII-XIX în Timoc noi elemente româneşti din Oltenia şi Banat se adaugă celor existente. Pazvantoglu (1793-1807) din Vidin s-a înţeles numai în româneşte cu ofiţerul superior din armata austriacă, Henig, venit într-o vizită de 8 luni [19]. Maxim Radacovici, exarh al mitropolitului din Belgrad a călătorit în 1733 în zona văilor râurilor Poreci, Pec şi Mlava şi găseşte o populaţie majoritar românească.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">În Maidanpec la 1734 preotul Şerban ,,nu ştia nicicât sârbeşte”, în Neresniţa, Duboca şi Voluia la 1734 popa Pavel ,,sârbeşte citeşte puţin, iar româneşte ştie bine”. În Pojarevaţ la 1733 preotul Ştefan Arnăutul era venit din Ţara Românească. Pe la 1823 cneazul Miloş îl vrea popă pe ,,vlahul Strahin”. La 1734 în Ruda Glava preotul Crezoi nu ştia sârbeşte. Mai erau veniţi din Ţara Românească popa Barbu (1780-1790) din Zaiecear, popa Simion (1834) din Iabucovaţ, popa Pătru Dimitrie din Kladova, Marcu din Sip, popa Ioanichie din Vratna. Nu ştiau sârbeşte popa Ion Guran din Zlot (sec XVIII) şi popa Ion Vladu (1839) din Bârza Palanka.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Alţi preoţi care slujeau în româneşte: popa Radu şi popa Constantin (1833) în Negotin şi Bucopcea, popa Matei (1837-1847) şi Ion Nedelcu (1847-1855) în Bucopcea, popa Ion Anastasie (până în 1854), popa Radu, popa Gheorghe Nicolaie şi popa Dimitrie (1869) în Geanova (acum Duşanovaţ), popii Dragoie, Călin, Constantin, Dinu, Ion, Ieftimie, Ion (1851) în Mocrani, popii Ieftimie (1837) şi Pătru Iovan în Sârbovlaş, popii Călin (mort în 1738) şi Anghel Dâlboceanu în Cameniţa Mică, popa Simion în Uroviţa, preoţii Lazăr Lăpădat şi Ion Gămanu în Slatina, popa Gheorghe în Podvârşca, popa Radu în Iasicova Mare şi Mică (1837-1860), popii Ghiţă, Radosav, Ion, Nică, Stancu, Constantin, Stan, Ristea, Mitru, Ispas în Bregova, popa Stan în Brădet şi Dii (Vidin), popa Ristea în Dii, românii din Dii şi-au făcut o biserică în 1884 în care se slujea româneşte.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Următorii preoţi au organizat şi şcoli româneşti pe lângă biserică: Ieftimie (1843-1873) în Cobişniţa, Tudor Petru şi Ieftimie Stoian ((1837) în Raduievăţ, călugării mănăstirii Sf. Manasie (1824), dascălii Ion Ciolacu în Bregova şi Pătru Pavel în Bolievaţ (1864). În Techia pe la 1736 a fost popă Marcu Radul, iar mai apoi popa Trăilă. Slujbă românească s-a făcut aici până în 1875 (cel din urmă preot român a fost Dumitru Dungheriu. Românii din Techia au scris în româneşte o solicitare bănească pentru biserică cneazului Miloş la 10 ianuarie 1837. Acesta le-a dat banii şi le-a scris tot în româneşte. După anul 1836 când la Belgrad s-a deschis şcoală de preoţi, în Timoc se introduce treptat slujba doar în sârbeşte.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">În Bulgaria preoţii români încep să fie înlocuiţi de cei bulgari începând cu 1878. În unele sate mai era slujbă în româneşte şi la 1918 [63]. Astăzi doar la Sofia este biserică românească. A încercat după anii 2000 în satul Rabrova preotul Gheorghiev să ţină slujbă şi în româneşte dar a fost ameninţat imediat de mai marii bisericii bulgare (Asociaţia Învăţătorilor Arădeni a protestat în presă). La Vârf în 1854 sătenii angajau pentru 150 groşi pe învăţătorul Ion Brudar din Transilvania64. La Vidin în cartierul Cumbair din cei 950 elevi, peste 700 sunt români şi 9 grupe învaţă româna ca limbă străină facultativ. Facultativ se mai învaţă româna şi tot sporadic în Bregova, Rabrova, Vârf, Gumătariţ, Gâmzova, Silistra prin grija organizaţiei AVE, a Comunităţii Românilor din Bulgaria şi a statului român.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Românii nu au statut de minoritate în Bulgaria şi nu au deci şcoli şi biserici. Aceste încercări de cursuri de română sunt organizate după ore, uneori în weekend, uneori în case particulare şi cu plata unor profesori din fonduri ale statului român. Revistele lor bilingve ,,Salut” şi ,,Timpul” cu apariţie sporadică şi în număr ridicol de mic sunt şi ele scoase pe bani din România. Statul bulgar închide chiar şi şcolile bulgăreşti din satele româneşti (Deleina şi Rabrova) [66]. La Sofia am vizitat singura biserică românească din Bulgaria unde am discutat cu preotul Oprea. Clădirea a fost ridicată de comunitatea bogată a aromânilor şi cu sprijinul statului român de altădată. Există tot la Sofia şi un gimnaziu în care 50 elevi învăţau în 2002 şi limba română (pe b-dul Al. Stambolinski 125). Această instituţie este singura cu caracter oficial. La Vidin unde trăiesc întradevăr români mulţi (majoritari în 30 de sate) Bulgaria nu a permis aşa ceva. În Serbia unde românii sunt mult mai mulţi nu se permite nici măcar facultativ limbă română în satele timocene.</span></div>
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">Note:</span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">[14]. Istoria militară …, vol. II, pagina 195</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">[15].M. Stoian, Nici cuceritori, nici cuceriţi, Bucureşti 1982, pagina 353</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">[16].XXX, Poporul român şi … , pagina 161</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">[17].XXX, Istoria militară a poporului român, vol. III, Bucureşti 1987, pagina 172</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">[18].XXX, Istoria României în date, Chişinău 1992, pagina 124</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">[19].XXX, Poporul român şi … , pagina 23</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">[56]. Chestiunea timoceană, sub îngrijirea Ariadnae Filum, 2003 pag.55</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">[62]. Cristea Sandu Timoc, Istoria românilor timoceni din Serbia şi Bulgaria, ed. ziarului Nădejdea, Vârşeţ, 1944 (editia 2003), pag.2</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">[63]. Cristea Sandu Timoc, Istoria românilor timoceni din Serbia şi Bulgaria, ed. ziarului Nădejdea, Vârşeţ, 1944, pag. 142</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">[64]. ,,Timpul”, editat de Asociaţia vlahilor/românilor din Bulgaria, august 2004, pag 8</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">66 Salut românesc, editată de AVE-Uniunea tinerilor etnici români din Bulgaria, nr.1 şi 3/ 2004 pag.18 şi 14</span></div>
<br />
<div style="background-color: white; color: #333333; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">(va urma)</span></div>
Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-27077201218105101122013-06-04T10:53:00.002-07:002013-06-04T10:53:29.184-07:00Românii din Timok (1)<strong style="line-height: 1.65em; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;"><a href="http://ro.altermedia.info/cealalta-romanie/totul-despre-romanii-din-timoc-i_2231.html" target="_blank"><span style="color: red;">Viorel Dolha:</span></a></strong><br />
<strong style="line-height: 1.65em; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">EPISODUL I. TRIBALIA ŞI DACIILE SUD-DUNĂRENE – LEAGĂN AL ROMÂNISMULUI</strong><br />
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Prin regiunea Timocului este desemnat teritoriul din dreapta Dunării din nord-estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei cuprinzând din Serbia ţinutul de la Muntele Rătan [1] (despre care o legendă a românilor timoceni spune că este “buricul pământului”) la Dunăre, de la valea Moravei la valea Timocului, iar din Bulgaria zona Vidinului până la Lom. N. Iorga [2] spunea că “atât în Serbia cât şi în Bulgaria sunt sute de mii de români care trăiesc dincolo de apă tocmai cum trăiesc oltenii şi ţăranii munteni pe malul cel stâng”, iar G. Vâlsan că avem aici “o adevărată Bucovină de Sud”. </div>
<a name='more'></a>Regiunea este cunoscută şi sub numele de Tribalia de la tribali- populaţie de neam tracic (după Strabo, Diodor etc) sau iliric (după Ştefan din Bizanţ) atestată aici încă din sec. VII-III î. Hr [3]. Tribalii aveau o organizare statală proprie şi s-au remarcat în bătălia contra lui Filip al II–lea al Macedoniei, pe care l-au înfrânt şi l-au rănit [72].<br />
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Populaţia tracică de aici a început să fie romanizată înaintea celei de la nord de Dunăre, romanii începând în ultimele decenii ale erei trecute şi terminând în anul 15 d. Hr. întemeierea provinciei Moesia, împărţită în anul 86 în Moesia Inferior şi Superior. Moesia Superior a servit ca bază de plecare în războaiele împotriva dacilor în timpul lui Domiţian şi Traian, iar după retragerea aureliană, în 285 Diocletian împarte teritoriul în 4 provincii: Dacia Ripensis lângă Dunăre, Dacia Mediteranea cu centrul la Niş, Moesia Prima în nord-vest şi Dardania în sud. Apropo de Moesia, cronicarul grec Niceta Choniatul afirmă despre locuitori că “înainte se numeau Mizi, iar acum Vlahi”. Această organizare a dăinuit până în timpul lui Iustinian.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
<span id="more-2231" style="margin: 0px; padding: 0px;"></span><br style="margin: 0px; padding: 0px;" />
La începutul sec. VII dominaţia romano-bizantină cedează sub presiunea slavilor4. În a doua jumătate a secolului al IV-lea şi la începutul secolului al V-lea la Remesiana (Bela Pelanka de astăzi, aflată la 30 de km est de Niş), capitala Daciei Mediteranea, a activat episcopul Niceta, “apostolul dacilor de pe ambele maluri ale Dunării” după cum îl numeşte Vasile Pârvan. Timocul a fost numit de daco-moesi Timakus, iar Morava va fi Margus, provincia numindu-se Margensis (sârbii îi spun Craina care înseamnă margine). Împăratul Caius Galerius Valerius Maximus s-a născut într-o familie din Timoc dintr-o dacă refugiată de la nord de Dunăre.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Legăturile dintre N şi S Dunării sunt evidente şi prin strămutările de populaţie. În anii 10- 12 a.D., consulul Sextus Aelius Catus transferă 50 000 daci la sud de Dunăre, la 57-67 a.D. guvernatorul Moesiei strămutase 100 000 suflete în dreapta fluviului. Dintre cei 80 de împăraţi romani 40 au fost de origine traco-iliro-dacă. Iosif Constantin Drăgan le înşiră numele în “Istoria românilor” (1993) la pag. 46. În 329 Constantin cel Mare a făcut pod de piatră peste Dunăre. Importanţa excepţională în destinele imperiului roman a zonei între sec III-VI l-a făcut pe V. Beşevliev să vadă în statul roman de atunci un “imperiu roman de neam tracic” [69].</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Iată că la sud de Dunăre procesul de formare a poporului şi limbii române prin durata mult mai mare a stăpânirii romane s-a putut desfăşura chiar mai temeinic decât în Dacia (al cărei nume va fi chiar împrumutat pentru parte din Moesia). După mulţi istorici (Puşcariu, Dragomir, Gamilscheg etc) Timocul, Banatul şi Oltenia sunt leagănul formării limbii române [57]. Sârbii cu greu au slavizat mai apoi şi numai în parte rămăşiţele coloniilor romane şi populaţia tracă romanizată. Populaţia românească s-a păstrat mai curată în văile înalte şi pădurile dese ale acestui ţinut muntos al Timocului. I.F. Dobrescu, în revista Geopolitica nr 1/2005 afirmă că “nu avem nici o dovadă de-a lungul a o mie de ani de istorie că regiunea timoceană ar fi fost la origine sârbească şi că ulterior, la o dată neştiută ea s-a transformat într-una românească, aşa cum se prezenta ea la sfârşitul secolului al XIX-lea, când de la est de râul Morava şi până la graniţa cu Bulgaria nu se vorbea decât româneşte”. Aria de formare a poporului român de la sud de Dunăre a fost mult mai mare, ea întinzându-se de la Dunăre şi până în Tessalia.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
</div>
<center style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin: 0px; padding: 0px;">
<a href="http://ro.altermedia.info/images/Tribalia.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em; text-align: justify;"><span style="color: black;"><img alt="Tribalia -harta" border="0" height="121" src="http://ro.altermedia.info/images/Tribalia.jpg" style="margin-top: 0px; padding: 0px;" width="200" /></span></a></center>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Urme ale acestei romanităţi mai întâlnim şi astăzi în Serbia, unde localităţi precum Grădişte, Surduliţa, Ursule, Surdul, Corbul, Cătun, Clisura, Clisuriţa, Surliţa, Vlasina, Izvor, Gumerişte, Târgovişte precum şi altele, aflate în sudul Serbiei de astăzi, în districtul Pcinia, amintesc de populaţia românească care le-a numit astfel şi care în prezent a fost asimilată de către sârbi. În secolele X – XIV a existat şi o episcopie a “vlahilor”, supusă canonic arhiepiscopiei de Ohrida, care în secolul al XIII-lea îşi avea sediul la Vreanoti, localitate identificată cu Vranje, în sudul Serbiei. Astfel, Nicolae Iorga consemna că “pe la 1200 Ştefan Nemania dă Hilandarului 170 de familii de vlahi, cu juzii lor. Sub Ştefan Uroş I se adaugă alte 30 de familii la Drin. Donaţii se mai fac, cu sutele de familii de Ştefan Nemania pentru mănăstirea Jicea, de Ştefan Uroş II pentru o altă mănăstire şi pentru Gracianiţa, de Duşan pentru o mănăstire lângă Prizern. Vlahii sunt pe atunci şi lângă Marea Adriatică, şi în Zeta şi pe la Priştina”. Istoricul ceh Jirecek, marele specialist în istoria Balcanilor, consemnează nume romanice în toată regiunea Nişeva, Struma de Sus şi Ischer precum: Herul, Bănişor, Creţul, Borbulovici, Viturcii.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Românii de aici precum şi cei din Croaţia, Bosnia, Muntenegru poartă numele de vlaşi sau vlahi. Pe la 1348 în Croaţia exista o Valahia Mică, în Serbia evului mediu regiunea Raşca se numea Staro-Vlaska (Vlachia Veche), Valaşka era o parte din Moravia. În Cronica slavilor din Diocleea (1160-1170) se arată asimilarea vlahilor de către slavi, provincia era o Valahie şi era locuită de valahi [5].</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
În timpul migraţiilor şi atacurilor avaro-slave de după sec. VII populaţia sud-dunăreană romanizată a fost parte slavizată, parte s-a retras în munţii din Peninsula Balcanică, dând populaţia aromână, parte s-a retras înspre apus între coasta dalmată, Drava şi Morava dând pe acei maurovlahi (morlaci sau vlahii negri) [6], iar o parte a rămas în munţii Timocului numeroase izvoare amintind vlahii timoceni. La 818 “ducis Timocianorum” trimit soli la franci spre a solicita ajutor împotriva bulgarilor. Stoian Marokovici în “Les problemes serbes” se referă la Constantin Porfirogenitul care menţiona că pe Morava, Mlava, Pecus nu erau sârbi, ci o altă “populaţie de o altă formaţie etnică” [68].</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Kekaumenos din sec. XI vorbind despre vechii locuitori de la sud de Dunăre şi lângă Sava spune că “îi numim daci şi besoi”. Ţinutul ajunge de pe la anul 1000 iar în stapânire bizantină vreme de două secole. După cum relatează clericul Ansbert, participanţii la cruciada a treia au fost atacaţi de vlahii dintre Timoc şi Morava. Niketas Choniates şi Kekaumenos amintesc de o traditie a rezistenţei valahe în faţa bizantinilor.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Primele mănăstiri din zonă datează din sec. XIII şi cărţile istorice sârbeşti spun că sunt făcute de Radul I Voivoda Vlaşci [7]. La sfârşitul sec. XIII în această parte a Serbiei a fost o evidentă ridicare a elementului românesc, regii sârbii au dat privilegii românilor şi cnejilor lor8. Iorga amintea o teză conform căreia în sec. X chiar era o formaţiune politică în zona Vidinului ce şi-ar fi extins autoritatea şi asupra malului stâng al Dunării.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
</div>
<center style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin: 0px; padding: 0px;">
<a href="http://ro.altermedia.info/images/podtraian.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-align: justify;"><span style="color: black;"><img alt="ruinele podului lui Apolodor din Damasc de pe partea dreapta a Dunarii" border="0" height="118" src="http://ro.altermedia.info/images/podtraian.jpg" style="margin-top: 0px; padding: 0px;" width="200" /></span></a></center>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
În 1210, voievodul Mihail al Transilvaniei vine cu o armată din saxoni, români, secui şi pecenegi în ajutorul ţarului Asan Burul din Vidin9. Împăratul Iustinian recunoscuse de la începutul sec. VIII titlul de Caesar (ţar) bulgarilor ce îl ajutaseră să recucerească tronul după ce tot el i-a învins şi strămutat pe mulţi în Asia Mică10. Statul Asăneştilor este prezentat în izvoare ca “ţara valahilor”, arhiepiscopul Ioan de Sultanyeh face speculaţii privind latinitatea bulgarei şi a delimitării geografice a “Volaquiei”. Paisie, egumenul mănăstirii Hilandar în “Istoria slavo-bulgară” în 1762 spune despre vremea lui Asan cel Bătrân că “luaseră vlahii erezia romană, citeau vlahii latineşte că aceia sunt cu latinii de un neam şi o limbă” şi că mai apoi au oprit acestea cu pedeapsa că “li se va tăia limba” şi “aşa vlahii s-au întors la credinţa pravoslavnică şi citesc slavoneşte acum” [70].</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Asan II stăpânea şi Cetatea Severin pe care o pierde la 1236 pentru a păstra ţinutul timocean Branicevo. După 1240 ungurii vor ocupa Maciva şi Braniceva. Există aici un Greborius ban de Cucevo şi Branicevo. O parte a zonei (fără să atingă Timocul) va fi dăruită de regele Ungariei ginerelui său sârb Dragutin. Va fi restituită însă lui Carol Robert. Vidinul era al despotului Şişman şi urmaşului său Mihail. Statul Timocean de la Dunăre dintre râurile Pek şi Lom (1280-1397) avea o populaţie majoritar românească şi o dinastie în mare parte de origine română (Sracimir era fiu de domniţă româncă şi soţ al unei românce.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Ungurii sub Ludovic I au pătruns în Bulgaria, unde cuceresc Vidinul în 1365 şi desfăşoară încercări de consolidare a ocupaţiei concomitent cu acţiuni de convertire la catolicism. Acestea nu au făcut decât să alimenteze revolta localnicilor bulgari şi români timoceni de credinţă ortodoxă11. În 1363 şi 1369 domnul muntean Vlaicu Vodă trece Dunărea pentru a elibera Vidinul. Succesul românesc făcut “şi cu voia unor locuitori ai săi” a înlăturat stăpânirea ungurească din banatul Vidinului şi a avut un mare răsunet, Vlaicu Vodă fiind apelat cu titlul de rege. Făcuse ceea ce va face Mihai Viteazul în Ardeal. El a mai cucerit şi Severinul şi Nicopolul. Ungurii luaseră Vidinul de la Straşimir ce era cumnat cu Vlaicu. Voievodul român până la încheierea păcii i-a dus pe locuitori la nord de Dunăre şi urmau să se întoarcă [12]. Ungurii vor uni politic şi administrativ Timocul şi Banatul sub conducerea unui ban din Vidin. Vlaicu vodă a primit o compensaţie în Făgăraş şi Severin şi a rămas apoi garant al ţaratului de Vidin recucerit de la unguri.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
În 1388 Şişman se închină sultanului care în 1397 după bătălia de la Nicopole îl va transforma în sangeacul, apoi paşalâcul de Vidin. În sec. XIV urmele vlahilor timoceni se întâlnesc în mai multe acte oficiale ale ţărilor sârbe. Peste prima alcătuire etnică s-au adăugat şi elemente macedo-române de la Pind şi din Balcani. Balcanistul Sanfeld arată că între sârbi şi bulgari s-au interpus vlahii din zona Moravei pomenind şi de Vlaşka Planina (Munţii Româneşti) [73].</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Radu I Basarab (1377-1384) a fost şi el protector al ţaratului de la Vidin, acest lucru fiind consemnat de inscripţia voievodului Radu în biserica domnească de la Curtea de Argeş [13] “domn singur stăpânitor al UngroVlahiei, al Vidinului şi al Oblastiei”. A ridicat mănăstirea Mănăstiriţa din ţinutul Cheia în dreapta Dunării. Mircea cel Bătrân şi-a impus şi el voinţa în Balcani în repetate rânduri. Ruinele bisericii ridicate de Radu cel Mare la 1501 se văd azi în localitatea Lopuşnia la poalele muntelui Rtan.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
Sfântul Nicodim de la Tismana era se pare fiul unui cnez român din Serbia şi a unei domniţe înrudite cu familia cneazului sârb Lazăr (1371 – 1389), şi şi-a început viaţa monahală la mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos, după care s-a stabilit la Şaina, lângă Cladova, întemeind aici mănăstirea cu hramul Sfânta Treime. I se mai atribuie întemeierea mănăstirilor Vratna şi Manastiriţa, aflate în apropiere. Sfântul Nicodim a întemeiat şi condus mănăstiri aflate pe ambele maluri ale Dunării, fiind protejat şi sprijinit în opera sa de construire de mănăstiri şi de întărire a monahismului de către familia Basarabilor şi de către cneazul sârb Lazăr, care au dăruit ctitoriilor sale mai multe sate şi alte importante donaţii. Ajutor bisericilor din sudul Dunării vor da şi Matei Basarab, Grigore I Ghica, Ştefan Cantacuzino.</div>
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
—-<br />
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Note</strong><br />
[1] G.A. Nicolaevici, I. Cionchin, Românii de pe valea Timocului, în Cuvântul românesc, Canada, nr. din iunie 1993, pagina 16<br />
[2] N. Iorga, Istoria românilor pentru poporul românesc, Chişinău, 1992, pagina 6<br />
[3] XXX, Dicţionar de istorie veche a României, Bucureşti 1996, pagina 584<br />
[4] Ibidem, pagina 397<br />
[5] A. Berinde, Importanţa etnonimului valah, în Clio, mai iunie 1993, pagina 6<br />
[6] XXX, Dicţionar de istorie veche … , pagina 384<br />
[7] P. Jancovici-Timocanul, Scrisoare, în Clio mai-iunie 1993, pagina 10<br />
[8] Iorga, Istoria românilor, vol. III, Bucureşti 1993, pagina 119<br />
[9] I. Lupaş, Din istoria Translvaniei, Bucureşti 1988, pagina 42<br />
[10] XXX, Dicţionar … , pagina 352<br />
[11] XXX, Istoria militară a poporului român, vol. II, Bucureşti 1986, pagina 126<br />
[12] XXX, Poporul român şi lupta de eliberare a popoarelor din Balcani, Bucureşti 1986, pagina 105<br />
[13] XXX, Istoria militară …, vol. II, pagina 141<br />
[57] G. Zbuchea, Românii timoceni, editura Mirton, Timişoara 2002 pag. 26<br />
[68] Cristea Sandu Timoc, Mărturii de la românii uitaţi, Edirura Astra Română, 1995, pag 116<br />
[69] Brezeanu Stelian, Romanitatea orientală în evul mediu, All, 1999, pag.24<br />
[70] Brezeanu Stelian, Romanitatea orientală în evul mediu, All, 1999, pag.192<br />
[72] Drăgan Constantin Iosif, Noi, tracii, Scrisul românesc, 1976, pag.100<br />
[73] Rus Dumitru, Teritorii locuite de români, Sigma plus, Deva, 1997, pag.220</div>
<strong style="line-height: 1.65em; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;"></strong><br />
<div style="background-color: white; font-family: Georgia, 'Times New Roman', Times, serif; font-size: 14px; line-height: 23.09375px; margin-bottom: 1.5em; padding: 0px; text-align: justify;">
<em style="margin: 0px; padding: 0px;">(va urma)</em></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-38953293170752815862013-03-24T02:50:00.001-07:002013-03-24T02:50:39.229-07:00Despre Spiritul Românesc<span style="background-color: white; color: #240f02; line-height: 15px; text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 12px;">T</span><span style="font-family: inherit;">ot ce-o mai ramas din Noi, Rom<span style="margin: 0px; padding: 0px;">â</span>nii… o fost Limba, Colindele si Pastoritu’…</span></span><span style="background-color: white; color: #240f02; font-family: inherit; line-height: 15px; text-align: justify;">Si-o fost destul! Tara se numeste Romania; Limba este cea Stramoseasca-Romaneasca; Noi ne chemam Rom</span><span style="background-color: white; color: #240f02; font-family: inherit; line-height: 15px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">â</span><span style="background-color: white; color: #240f02; font-family: inherit; line-height: 15px; text-align: justify;">ni.</span><br />
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white; font-family: inherit;">Chiar daca Imparatia s-o dus pe Apa Sambetei; Chiar daca ne-or potopit venit</span><span class="def" style="background-color: white; font-family: inherit; margin: 0px; padding: 0px;" title="Clic pentru a naviga la acest cuvânt">ú</span><span style="background-color: white; font-family: inherit;">rile; Chiar daca ne-or numit Vlahi; Chiar daca ne-au smuls limbile ‘ca vorbeam romaneste; Chiar daca ne-or bagat pe gat Pravoslavia; Chiar daca am ajuns, o vreme, straini pe fostele noastre pamanturi… astazi suntem Rom</span><span style="background-color: white; font-family: inherit; margin: 0px; padding: 0px;">â</span><span style="background-color: white; font-family: inherit;">ni!</span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">Colindele nostre sunt dovada vie ca o Mana de Romani Batrani… totusi,.. o ramas prin Munti… sa cante spre NeUitare… Vremea Sfantului Soare:</span></span></div>
<a name='more'></a><br />
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white;">“</span><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Sus la Cheia Raiului</strong></span></div>
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;"></span></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">Buna ceata mi-e adunata</span></span></div>
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">
<div style="text-align: justify;">
Tot de sfinti de aceia sfinti</div>
<div style="text-align: justify;">
Si-mi citeau, prooroceau,</div>
<div style="text-align: justify;">
Si-mi citeau de Dumnezeu</div>
<div style="text-align: justify;">
Si pe Dumnezeu nu-l stiu.</div>
<div style="text-align: justify;">
- Iar Ion Sint-Ion</div>
<div style="text-align: justify;">
Din gura asa graia…</div>
<div style="text-align: justify;">
Voi cititi, proorociti,</div>
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Si-mi cititi de Dumnezeu</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Si pe Dumnezeu nu-l Stiti</strong>,</div>
</strong><div style="text-align: justify;">
Iar eu viu si bine-l stiu</div>
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Jos la Cheia Raiului</strong></div>
</strong><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">In Stilp de Cheatra mi-e-nCheiat.</strong></div>
</strong><div style="text-align: justify;">
- D-unde Sfintii c-auzea,</div>
<div style="text-align: justify;">
Ei saltara si zburara,</div>
<div style="text-align: justify;">
Sus mai sus se ridicara,</div>
<div style="text-align: justify;">
Cu norii s-amestecara,</div>
<div style="text-align: justify;">
Jos mai jos ca se lasa,</div>
<div style="text-align: justify;">
Pe stilp de cheatra cadea;</div>
<div style="text-align: justify;">
Cind acolo c-ajungea</div>
<div style="text-align: justify;">
Carti pe brate ca-si lua,</div>
<div style="text-align: justify;">
Si citea, proorocea,</div>
<div style="text-align: justify;">
De trei zile si trei nopti,</div>
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Stilp de Cheatra in Patru Creapa</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Iata Dumnezeu ca Scapa.</strong>”</div>
</strong></span></span><br />
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">…………………………………………………………….</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">“O ceata de sfinti marunti</span></span></div>
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;"></span></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">Lerului Doamne, Domn din ceriu,</span></span></div>
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">
<div style="text-align: justify;">
Intreba de Dumnezeu</div>
<div style="text-align: justify;">
Intrebara, nu-l aflara,</div>
<div style="text-align: justify;">
Dar Ilie bine-l stie…</div>
<div style="text-align: justify;">
Si-mi graira si mi-l spuse…</div>
<div style="text-align: justify;">
Vedeti voi cea <strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Stana de Peatra</strong>,</div>
<div style="text-align: justify;">
De departe sa-mi cadeti,</div>
<div style="text-align: justify;">
De-aproape sa va rugati,</div>
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Peatra in Patru s-o Faceti</strong>,</div>
</strong><div style="text-align: justify;">
Dumnezeu de-acolo naste,</div>
<div style="text-align: justify;">
Dac-o naste-l veti cunoaste,</div>
<div style="text-align: justify;">
In aripioare sa-l luati,</div>
<div style="text-align: justify;">
Sus mai sus sa-l ridicati</div>
<div style="text-align: justify;">
Sus mai sus la lighion</div>
<div style="text-align: justify;">
Ca-acolo-i sfintu Ion…”</div>
</span></span><br />
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">……………………………………………………………</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white;">”</span><span style="background-color: white;"> </span><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Ca Dumnezeu ca preainalt</strong></span></div>
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;"></span></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Pe mine, Ion Sint-Ion m-o lasat</strong></span></span></div>
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Sa Masur pamintu,</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Pamintu cu umbletu</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Si Ceru cu stinjenu</strong>…”</div>
</strong></span></span><br />
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">…………………………………………………………….</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">“Pe fetele muntilor</span></span></div>
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;"></span></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">Sus in telia zorilor,</span></span></div>
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">
<div style="text-align: justify;">
Nu e telia zorilor,</div>
<div style="text-align: justify;">
Ci-i de-o <strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Dalba Manastire</strong>.</div>
<div style="text-align: justify;">
Mare-i mare pe picioare,</div>
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Pe Noua Stilpuri de ceara</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Si pe-atitia de tamiie</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Cu usciorii de faclie</strong>,</div>
</strong><div style="text-align: justify;">
Da-i purcesa de demult,</div>
<div style="text-align: justify;">
Din afara-i muschiu prins,</div>
<div style="text-align: justify;">
Pe dinlontru-i zugravita,</div>
<div style="text-align: justify;">
Zugravita aurita…”</div>
</span></span><br />
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">…………………………………………………………….</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white;">”</span><span style="background-color: white;"> </span><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Sa faca Manastire mare</strong></span></div>
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;"></span></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Cu Noua Usi, cu Noua Altare,</strong></span></span></div>
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><div style="text-align: justify;">
<strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Cu Noua Raze de sub Soare.</strong>”</div>
</strong></span></span><br />
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">……………………………………………………………</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">Vremea Sfantului Soare… si a lui DumneZau Nascut din Piatra ‘n Patru…</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">Intelegeti?.. Venit<span class="def" style="margin: 0px; padding: 0px;" title="Clic pentru a naviga la acest cuvânt">ú</span>rilor din Pustii de borfasi pravoslavnici ce sunteti!.. Intelegeti?</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;"><b><u>Intelegeti ca Roma… paraseste Dacia… cand Religia Imperiului este ‘a lui “Mithras Sol Invictus”?..</u></b></span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">…………………………………………………………..</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">Voi… cioloveci nenorociti… care ne-ati pustiit spiritul timp de un mileniu… si inca o faceti!</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">Voi… cu tot cu ai vostri dintre noi - cei care nu vor sa lecturam Istoriile Daciei Traiane scrise de Rom<span style="margin: 0px; padding: 0px;">â</span>ni:</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<em style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="background-color: white; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">“Întoarcerea Românilor dela Creştinismul roman la cel bulgar a fost datorită unei apăsări exterioare, căci nu exista nici un motiv care să fi făcut pe Români a lepăda o formă de religie pe care o înţelegeau, şi a lua pe una pentru care nu aveau nici o înţelegere… Ce motiv ar fi putut împinge însă pe Români a înlătura forma poporană a religiei lor şi a adopta una din care nu înţelegeau nici o singură vorbă? Dinaintea puterii însă şi a autorităţii trebuia să se plece acel supus şi îndată ce câţiva preoţi bulgari vor fi găsit o vieaţă uşoară şi mănoasă între Români, numărul lor va fi crescut pe fiece zi: apostolii bulgari se vor fi adaus fără încetare, pentru a răspândi învăţătura lor între Români. Astfel în puţin timp, sprijinit pe braţul autorităţii seculare, pe care totdeauna clerul a ştiut să-l iee în ajutorul său, s’a lăţit şi întărit Creştinismul bulgăresc între Românii din Dacia Traiană”.</span></span></em></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="background-color: white; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;"><em style="margin: 0px; padding: 0px;">„Există o tradiţie la Români, care ne-a fost păstrată de Dimitrie Cantemir. Ea spune că: „înainte de sinodul dela Florenţa, Moldovenii, după exemplul celorlalte naţii cari îşi trăgeau limbile lor din graiul roman, întrebuinţau literile latine. Dar fiindcă în acel sinod mitropolitul Moldovei trecuse în partea Latinilor, urmaşul său Teoctist, diaconul lui Marcu Efesianul, de neam bulgar, pentru a desrădăcina cu atât mai mult din Moldova sămânţa catolicismului şi să ridice totdeauna tinerilor putinţa de a ceti sofismele Latinilor, a încredinţat pe Alexandru-cel-Bun că, nu numai să surgiunească din ţară pe oamenii de altă credinţă, ci să scoată şi literile latine din toate scrierile şi cărţile, şi să întoarcă în locul lor pe acele slavone”</em>.</span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<em style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="background-color: white; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">„Legenda este de o mare importanţă. Se vede din ea că poporul moldovenesc pe timpul lui Cantemir, punea în legătură o ceartă între biserica latină care fusese mai înainte la el, şi acea slavonă, cu schimbarea alfabetului latin în acel cirilic”.</span></span></em></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<em style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="background-color: white; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">„Păstrarea acestei tradiţii, în o altă formă şi pe o altă cale, ne va lumina însă şi mai mult asupra adevăratului ei înţeles. În o carte tipărită la Buda în limba bulgară în 1844 întitulată Tarstvenica, în care se cuprind biografiile domnilor bulgari, autorul ei, raportându-se la nişte manuscripte vechi spune:</span></span></em></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<em style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="background-color: white; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">„S’au însemnat în nişte cărţi vechi scrise de mână că după reposarea patriarhului bulgar, Sfântul Ioan carele a ridicat pe Asan la împărăţie, a chemat Asan dela Ohrida pe părintele Teofilact, a luminat şi a curăţit toată Bulgaria de eresurile de cari multe se aflau atunci în ea. După aceea a invitat pe împăratul Asan de a trecut în Valahia, să o cucerească şi să o cureţe de eresul roman, care pe atunci domnea în ea; şi Asan s’a dus şi a supus amândouă Valahiile sub stăpânirea sa, şi a silit pe Valahi, cari până atunci citeau în limba latină, să lese mărturisirea romană, şi să nu citească în limba latină, ci în cea bulgară, şi a poruncit ca celui ce va citi în limba latină să i se taie limba, şi de atunci Valahii au început a citi bulgăreşte”.</span></span></em></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<em style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="background-color: white; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">„Paralela bulgară a legendei române este mai raţională. Ea spune anume că Asan ar fi scos limba latină din biserica română, pentru a îndepărta eresul roman şi a introdus limba bulgărească. Mai notăm şi că legenda bulgară urcă mai sus în timp înlocuirea Creştinismului latin la Români prin acel bulgar, punându-o pe timpul Asăneştilor”.</span></span></em></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<em style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="background-color: white; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">„Asemenea concordanţă deplină între două legende păstrate la popoarele române şi bulgare, cari ambele arată, că înainte de a fi limba bulgară în biserica română, era cea latină, dobândeşte o însemnătate mult mai mare decât s’ar cuveni a se da unor simple poveşti. Potriveala cea neaşteptată a două izvoare atât de deosebite, dar cari puteau fi atât de bine informate, deoarece se raportau la fapte petrecute între ambele popoare, dă acestor legende valoarea unor mărturii istorice, care nu pot fi trecute cu vederea. Putem deci privi ca un punct stabilit, acela că înainte de Creştinismul bulgar, fusese la Români unul de formă romană, cu limba latină ca limbă a predicării, încât se adevereşte şi astfel inferenţa trasă mai sus din cercetarea terminologiei bisericeşti. Mai departe ambele legende atribue schimbarea limbii liturghiei din latină în slavonă, unui act de autoritate: cea moldovenească lui Alexandru-cel-Bun, cea bulgărească lui Asan, împăratul Bulgarilor. Ambele legende conţin însă neexactităţi istorice. Astfel sinodul dela Florenţa s’a ţinut tocmai în 1437, când Alexandru-cel-Bun murise acum de patru ani; iar împăratul Asan care se răsculase contra Bizantinilor, numai de cuceriri nu avea timp la nordul Dunării. O singură dată trecu el peste Istru “în vecina Scitie”, nu însă cucerind, ci fugind bătut, înaintea împăratului Isaac Angelul. Apoi pe timpul lui Asan, 1185-1196, nici nu exista o Valahie la nordul Dunării, cu atât mai puţin două, ci numai o Scitie era cunoscută, încât se vede foarte lămurit caracterul legendar al ambelor arătări, adică tocmai îmbrăcarea unui adevăr în concepţii posterioare, contimporane cu naşterea acestor poveşti”.</span></span></em></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="background-color: white; margin: 0px; padding: 0px;"><em style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">„Desbrăcând îndoita legendă de partea cea adausă de neştiinţa poporului, rămâne ca miez al ei, faptul că înainte de Creştinismul bulgar era la Români Creştinismul roman, care tocmai fusese scos cu violenţă de către un împărat bulgar, ceea ce însă se petrecu mult înaintea lui Asan, pe timpul tocmai a regelui Bogor sau a urmaşului său Simion”<span style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"></strong></span></span></span></em></span></span></div>
<div style="color: #240f02; line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="margin: 0px; padding: 0px;"><em style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="background-color: white; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Alexandru D. Xenopol</strong>, <em style="margin: 0px; padding: 0px;">Istoria Românilor din Dacia Traiană</em></span></span></span></em></span></span></div>
<div style="line-height: 15px; padding: 7px 0px; text-align: justify;">
<span style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="background-color: white; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="color: red; font-family: inherit;"><span style="margin: 0px; padding: 0px;"><a href="http://www.intramuros.ro/?p=3960" target="_blank"><b>sursa</b></a></span></span></span></span></span></span></span></div>
Unknownnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-46687116016155254362013-02-13T23:58:00.001-08:002013-02-13T23:58:14.800-08:00Despre românizarea Basarabiei în perioada ţaristă<span style="font-family: inherit;"><strong style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">Identitatea moldovenilor din Basarabia ţine mult procesele istorice prin care a trecut ţinutul nostru, iar pentru a înţelege esenţa problemei identitare, este nevoie să privim ceva mai critic unele momente ale istoriei.</strong><span style="background-color: white; color: #222222; line-height: 15.671875px; text-align: justify;"></span></span><br />
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Unul din primele lucruri care m-a suprins este creşterea bruscă a populaţiei Basarabiei după anul 1812. Într-un articol publicat în revista românească „Historia” este dezvoltată destul de amănunţit această problemă<a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftn1" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[1]</a>. Indiscutabil, crearea oblastei Basarabia, a contribuit foarte mult la transformarea acestei provincii mărginale şi semipustii, într-o regiune economic activă. Unul din indicatorii acestor schimbări pozitive a fost creşterea rapidă a locuitorilor şi dezvoltarea oraşelor.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><strong style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">Înainte de a citit fragmentele de mai jos, aş vrea să precizez că le-am tradus din rusă cu o maximă exactitate, fără a substituie vreun termen cu altul, fără a face interpretări eronate.<a name='more'></a></span></strong></em></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhX6NV27Pfew4tIQYH4D4nbL9tffZcXZ4lFWSz-z_hrd5MWPvZndLbSJz9M9hmj0owc5VzizUhVDgcGeCXdNIWaFwkKNvznpNzAX7wh2xGtydrS8nrc8llUOThyphenhyphen7HU3VN9WJEgmDmko9Wxx/s1600/basarabia.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhX6NV27Pfew4tIQYH4D4nbL9tffZcXZ4lFWSz-z_hrd5MWPvZndLbSJz9M9hmj0owc5VzizUhVDgcGeCXdNIWaFwkKNvznpNzAX7wh2xGtydrS8nrc8llUOThyphenhyphen7HU3VN9WJEgmDmko9Wxx/s200/basarabia.png" width="187" /></a></div>
<span style="background-color: white; color: #222222; font-family: inherit; line-height: 15.671875px; text-align: justify;">Aşadar, dacă în 1817, populaţia Basarabiei constituia</span><em style="background-color: white; border: none; color: #222222; font-family: inherit; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">491.904 suflete, în anul 1913 această cifră se ridică la 2.545.834. Cum se poate explica acest lucru în condiţiile unei mortalităţi infantile ridicate? Oare a contribuit migraţia populaţiei din alte colţuri ale Imperiului Ţarist la această creştere? Atunci de ce elementul etnic românesc a rămas dominant? </em><br />
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><br style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;" /><span id="more-7261" style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"></span></em></span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Unul din răspunsurile le putem găsi chiar în lucrările autorilor ruşi. În lucrarea monografică a lui L. S. Berg – „Basarabia – ţara, oamenii gospodăria”, publicată la Petrograd în anul 1918, unde este descris fenomenul „românizării maloruşilor”:</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">„Trebuie să observăm că maloruşii din Hotin, acolo unde ei locuiesc în vecinătate cu moldovenii, sunt supuşi românizării. Astfel, satul Colencăuţi, de la frontieră cu Austria, este populat cu rusnaci românizaţi. Chiar şi de la cei mai tipici maloruşi putem auzi aşa cuvinte precum „moaşa”, „nănaş”, „fini” etc.</span></em></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIQY76fVseg9GOy-WZFIc76lS3wAAkWgG4w2HQtfR0Mv5DXgc-L72EwGXd6CeGM6szgnM3LID9_Nc7tpZWqBCd-_aWNx7cI4PDxeLRr8tBtCx5ir2WeDBPCj3NmGZ9QQqvVhGeWztPzhnw/s1600/Major_ethnics_groups_in_Moldova_1989.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIQY76fVseg9GOy-WZFIc76lS3wAAkWgG4w2HQtfR0Mv5DXgc-L72EwGXd6CeGM6szgnM3LID9_Nc7tpZWqBCd-_aWNx7cI4PDxeLRr8tBtCx5ir2WeDBPCj3NmGZ9QQqvVhGeWztPzhnw/s200/Major_ethnics_groups_in_Moldova_1989.jpg" width="161" /></a><em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">Un şir de studii indică faptul că procesul de moldovenizare a populaţiei maloruse, vizează nu doar limba, dar şi modul de trai. „Se întâmplă să venim într-un sat din regiune (Hotin) şi nu îţi dai seama în ce localitate eşti – de maloruşi sau moldoveni”, spune Nesterovski; „auzi în jur vorbă malorusă, însă modul de viaţă este moldovenesc”. În pofida faptului că populaţia moldovenească nu este superioară cultural celei maloruse, elementul activ îl reprezintă moldovenii, în timp ce maloruşii – cel pasiv.</span></em></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">În localităţile mixte, se observă multe familii maloruse în care generaţia în vârstă vorbeşte liber limba maternă, iar cei mai tineri nu o vorbesc sau nu o mai înţeleg deloc. De cele mai dese ori, nici nu ştim cu cine avem de a face – cu un moldovan care ştie să vorbească în malorusă sau cu un malorus care ştie să vorbească moldoveneşte.</span></em></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">În judeţele de mai la sud, unde numărul maloruşilor este mai mic, iar al moldovenilor e mai mare, procesul deznaţionalizării populaţiei slave decurge mult mai rapid. Astfel, dacă în judeţul Soroca, la începutul anilor 70 au existat 26 de sate unde se vorbea doar în malorusă, către anul 1907, au rămas doar 16, restul fiind complet moldovenizate”</em><a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftn2" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[2]</a>.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">În ceea ce priveşte etnicii ruşi, Berg observă că o bună parte din cele 8 la sută declaraţii „ruşi” la recensământul 1897, sunt venetici, aşezaţi prin târguri şi oraşe. Dar şi o bună parte din aceştia nu reprezintă etnici ruşi în sine, ci o diversitate de neamuri, venite din mai multe colţuri ai Imperiului ţarist, vorbitori de limba rusă. Unicul grup de „ruşi băştinaşi” pot fi consideraţi lipovenii („staroverii”), sosiţi aici prin secolele 17-18, afirmă Berg<a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftn3" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[3]</a>.<br style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;" /><br style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;" /><em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"></em></span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Într-o altă lucrare, publicată în 1892, P.N. Batiuşkov scrie cu disperare, vădit nemulţumit de incapacitatea autorităţilor de a rusifica populaţia băştinaşă:<em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"> „dacă dorim ca populaţia rusă să nu să se mai românizeze, dacă vrem ca Basarabia să devină într-adevăr o gubernie rusească şi nu un obiect al dorinţelor şi propagandei din partea României, devenind un tot întreg cu Rusia, este nevoie să învăţăm prin şcoală ţăranii moldovenii limba slavonă bisericească , pentru ca cel puţin jumătate din ei să devină ruşi după limbă”.</em></span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">„Vă comunicăm faptul că nu doar în nişte sate îndepărtate, dar chiar şi la Chişinău am întâlnit ţărani care nu cunosc niciun cuvânt în limba rusă. Desigur, această stare nu reprezintă o manifestare a unor sentimente separatiste, ci a unei autoconservări a ţăranilor şi încetinirea lor în dezvoltare”, </em>scrie Batiuşkov.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Începând cu anul 1867, guvernul rus atrage mai mare atenţiei educaţiei în limba rusă, după ce în urma unei revizii efectuate de D. A. Tolstâi, <em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><strong style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">se constată că în multe biserici din Basarabia, inclusiv în localităţile cu populaţie mixtă, dar şi în cele predominant slave, se slujeşte exclusiv în limba română, cărţile bisericeşti slavone sunt înlocuite cu cele româneşti, iar în şcoli se preda în limba română</strong></em>. Constatând această situaţie, Guvernul Rus recunoaşte necesitatea stopării aceste tendinţe, care ar putea avea pe viitor consecinţe politice dezastruase<a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftn4" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[4]</a>.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">“Potrivit unor informaţii obţinute, în unele biserici şi mănăstiri, în timp ce <em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">oficial</em> se declară că se slujeşte în slavonă şi română, în realitate în slavonă nu se cântă decât <strong style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">“Господи помилуй”</strong> (“Doamne miluieşte”). Băştinaşii îşi justifică această situaţie prin faptul că ţăranii români nu înţeleg limba slavo-rusă”</em>, scrie Batiuşkov.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">În altă parte, Batiuşkov relatează o altă situaţie:<em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"> „Aşezându-se în grupuri izolate printre românii din Basarabia, migranţii ruşi sunt supuşi ei înşişi românizării, cu toate astea, ei continuă unele obiceiuri religioase din locurile de baştină. În Cameneţ-Podolsk, la Biserica „Ion Botezătorul”, de 24 iunie, are loc o prăzdnuire, la care sosesc şi mulţi moldoveni din Basarabia, astfel că târgul şi biserica sunt pline de moldoveni. Cel mai probabil, aceştia nu sunt decât nişte maloruşi românizaţi, plecaţi în trecut din Podolia în Basarabia”.<br style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;" /></em></span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Conform raportului prezentat de Tolstoi, luarea unor măsuri urgente se cerea şi din cauza răspândirii „propagandei românizatoare” din sudul Basarabiei, care trecuse în componenţa Principatului Moldovei, ulterior România.<a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftn5" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[5]</a>Măsuri dure de combatere a românizării Basarabiei au fost luate începând cu anul 1871, când rusificarea devine o politică oficială a statului ţarist.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Această politică de reducere a rolului limbii române în Biserică a provocat, mai târziu, aşa fenomene în masă precum <strong style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">„inochentismul”</strong>, care se transformase mai târziu într-o mişcare sectantă.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Trebuie să observăm că în Basarabia nu soseşte doar populaţii slave, dar şi familii din ţinuturile româneşti: la Reni se aşează 92 de familii din satul Paşcani şi 72 familii din satul Rogojeni, amândouă din regiunea Galaţilor, iar printre emigranţii „bulgari”, găsim multe nume româneşti (Năstase Dânga, Andrei Florea, Gavril Potană); la Călineşti, judeţul Bălţi, se aşează 28 de familii din Moldova, satul Tabăra şi 22 familii din satul Ghiholari. Apoi, familii izolate se aşează la Chişinău (Năstase Ghibanu, Gavril Cardaş dela Fălciu, Dumitru Braşoveanu etc.), la Foleşti (Ioan Popa din Botoşani), la Teleneşti, Hânceşti, Leova, Cahul, Căuşeni, Horodişte, Toceni, Manoileşti, Risipeni, Găleşti, Balaureşti, Cojuşna etc<a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftn6" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[6]</a>.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">În ceea ce priveşte noţiunea de <strong style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">“moldovean”</strong>, aş presupune că aceasta avea sinonim cu<strong style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"> “băştinaş”</strong>,<strong style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">“pământean”</strong>, care venea să sublinieze vechimea etnicilor români şi primatul lor asupra acestor pământuri, în opoziţie cu termenul general de <strong style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">“basarabean”, </strong>atribuit de autorităţile ţariste inclusiv şi coloniştilor. În 1917, când se va decide soarta acestui ţinut, reprezentanţii minorităţilor naţionale vor propune numirea noii formaţiuni statale “Republica Basarabeană”, în timp ce etnicii români vor insista asupra unei denumiri absolut etnocentriste – “Republica Moldovenească” -<em style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;"> “după numele poporului care locuieşte aici”.</em></span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Am putea spune că populaţia Basarabiei a ajuns să fie alcătuită din mai multe straturi: populaţie românească băştinaşă, populaţie venită în perioada ţaristă, care a fost supusă românizării şi rămăşiţele grupurilor etnice neromânizate din mediul rural (găgăuzi, bulgari, ucraineni, lipoveni) şi masa de populaţie urbană cosmopolită, vorbitoare de limba rusă. Lipsa unei continuităţi culturale şi a unei tradiţii politico-juridice, instabilitatea politică, mişcarea continuă a populaţiei – au împiedicat conştientizarea unei identităţi clare, care ar sta la baza unei structuri statale. Dacă am urmări sensul proceselor politice din ultimii 200 ani, am observa că tendinţa firească a fost cea de omogenizare etnică a ţinutului (în sensul românizării), în pofida oricăror tentative de a stopa acest fenomen din partea autorităţilor străine. Îndeosebi, acest lucru se observă în perioada sovietică, când în premieră pentru ţinutul Basarabiei, în oraşe începe să crească în ritmuri rapide numărul populaţiei etnice româneşti.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">De altfel, „mişcarea eliberare naţională” de la sfârşitul anilor 80, începutul anilor 90, nu a fost chiar atât de „romantică” precum pare. Au existat şi o serie de premize socio-economice care au contribuit la „renaşterea conştiinţei naţionale” – una din acestea fiind diferenţa enormă dintre viaţa de la <b style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">sat</b> (preponderent românofon) şi<b style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">oraş</b> (preponderent rusofon), mai ales după o perioadă în care creşterea demografică în deceniile anteroare a adus un flux mare de tineri moldoveni în oraşe, unde aceştia s-au pomenit într-un mediu străin şi neprietenos.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Astăzi, populaţia rurală îmbătrâneşte tot mai mult, iar populaţia urbană devine tot mai românească (lingvistic). În vreo două decenii, ne-am putea aştepta la o dispariţie completă a populaţie rusofone pe cale naturală, ceea ce ar însemna un început al unei noi epoci absolut noi în istoria Basarabiei.</span></div>
<div style="background-color: white; border: none; color: #222222; line-height: 15.671875px; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<hr size="1" style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;" width="33%" />
<div style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftnref1" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[1]</a> <a href="http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/populatia-basarabiei-perioada-tarista" rel="nofollow" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;">http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/populatia-basarabiei-perioada-tarista</a></span></div>
<div style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftnref2" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[2]</a> Л. С. Бергъ, «Бессарабiя – страна –люди – хозяйство», 1918, Петроград, стр. 121</span></div>
<div style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftnref3" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[3]</a> Л. С. Бергъ, «Бессарабiя – страна –люди – хозяйство», 1918, Петроград, стр. 122</span></div>
<div style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftnref4" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[4]</a> П. Н. Батюшков, «Бессарабия. Историческое описание», Санкт-Петербургъ, 1892, стр. XL</span></div>
<div style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftnref5" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[5]</a> П. Н. Батюшков, «Бессарабия. Историческое описание», Санкт-Петербургъ, 1892, стр. 103</span></div>
<div style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="https://octavianracu.wordpress.com/2013/02/08/despre-romanizarea-basarabiei-in-perioada-tarista/#_ftnref6" style="border: none; color: #336699; list-style: none; margin: 0px; outline: none medium; padding: 0px; text-decoration: initial; vertical-align: baseline;" title="">[6]</a> Ştefan Ciobanu, „Basarabia. Monografie”, anul 1926, pag.</span></div>
<div style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="border: none; list-style: none; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;"><a href="http://www.basarabia91.net/2013/02/despre-romanizarea-basarabiei-in.html" target="_blank">sursa</a></span></div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-55417696447188668642013-02-01T12:01:00.001-08:002013-02-01T22:24:16.977-08:00Cine suntem noi?<div dir="ltr" style="text-align: left;" trbidi="on">
<br />
<div style="font-family: Georgia, Utopia, 'Palatino Linotype', Palatino, serif; font-size: 14px; text-align: justify;">
Din nefericire pentru istoria poporului romanesc, exista o paguboasa prezentare a stramosilor nostrii. Noi suntem urmasii dacilor si romanilor. Lucru totalmente corect, cu rezerva mostenirii latine doar la nivel lingvistic. Insa noi nu reusim, sau nu ni se prezinta adevarul in totalitate - noi suntem continuatorii tracilor.<br />
Daca, prin absurd, pentru doua mii de ani poporul acesta, cucerit initial de alta populatie, ar avea limba schimbata, ar fi scindat, asa cum au patit tracii, ar fi gresit sa spunem ca o ramura a poporului nou nascut sunt urmasii oltenilor (iar aici putem numii orice alta zona) si a poporului x cuceritor. Pentru ca intreaga populatie este romaneasca.<br />
<a name='more'></a></div>
<div style="font-family: Georgia, Utopia, 'Palatino Linotype', Palatino, serif; font-size: 14px; text-align: justify;">
La nord de Dunare in proportie majoritara au trait <b><i>getii</i></b>. Sau cel putin ei sunt prezentati in istoria antica. Din nefericire pentru acest popor, lipsa alfabetului a reprezentat un handicap covarsitor. Scrierile antice prezinta <i>doar</i> actiunile care au legatura cu poporul scriitorului. Iar grecii, desi Herodot prezinta imensitatea poporului trac, numesc popoarele intalnite prin numele tribului, astfel aparand confuzia existentei mai multor popoare. Asa incat la nord de Istru, aproape de tarmurile Pontului Euxin, intalnesc populatia getica. La sud erau besii, moesii, etc.<br />
<i><b>Dacii</b></i> sunt intalniti de romani. Ei fac diferenta intre tracii din sud, usor grecizati, usor de cucerit, intai state clientelare, si dacii asprii de la nord. Accesul lor in zona se produce dupa disparitia lui Burebista, cristalizarea primului stat tracic si preluarea numelui de lupta <i><b>daoi</b></i>. In realitate sunt acceasi populatie getica, <i style="font-weight: bold;">lupii tineri </i>ai lui Burebista care prin vitejie si cumpatare creaza un stat temut si de Roma. Scrierile antice prezinta acest lucru, un singur popor, numit getae de greci si daciae de romani.<br />
Insa nu toti erau daci. Istoria este vaduvita in continuare de lipsa alfabetului tracic. La sud se foloseste cel grecesc, la nord nimic. Iar istoricii romani prezinta actiunile Romei in contact cu poporul nesupus si bogat al dacilor.<br />
<b><i>"Dacii lipiti de munte"</i></b> ai lui Cotiso, in zona Banatului, sunt asimilati dacilor din Ardeal, insa ei sunt independenti, Cotiso reusind sa bata moneda proprie. <b><i>"Dacii magnii"</i></b> sunt in zona Crisana-Maramures, spre Tisa, iar in acele timpuri pana pe linia Budapesta - Bratislava. Si ei prezentati daci prin asimilare, datorita legaturilor evidente de rudenie. Insa cu ei romanii au o convietuire pasnica. Mai sunt <i style="font-weight: bold;">costobocae</i>, pe Vistula spre Nistru - Nipru. Iar la est de Carpatii sunt <b style="font-style: italic;">carpii, </b>poporul care a dat numele Carpatilor.<br />
Lipsesc getii. Ei au plecat din zona Moldovei actuale, in frunte cu Burebista si au preluat numele si renumele de lupi tineri - daoi.<br />
<b><i>Si toti fac parte din marea familie a tracilor.</i></b><br />
Cucerirea tracilor nu s-a produs niciodata in totalitate. A fost un proces indelungat, de cel putin 200 de ani, culminand militar cu subjugarea lui Decebal. Insa asimilarea lor a fost ireversibila. In decursul a o mie de ani, tracii s-au latinizat, preluand limba, organizarea militara si administrativa, religia crestina, numele lor transformandu-se in <i style="font-weight: bold;">vlac/blac - valah/olah/olat</i>. Insa tracii, asa cum ii sta bine unui popor mandru, isi spun <b><i>romani</i></b>, diferenta facandu-se de Imperiul bizantin care considera populatia traca <i style="font-weight: bold;">romani, </i>iar populatia greaca <b><i>romei</i></b>.<br />
<b><i>Ar trebui reconsiderata in totalitate origine acestui popor deoarece, prin negarea filiatiei tracice, istoria poporului este vaduvita de intreaga glorie antica - patru secole de imparati romani de origine tracica, centrul de putere militar imperial de la Sirmium, cultura laica si religioasa profunda, creatoare de dogme crestine si mai ales de ascendenta a doua dintre persoanele care au schimbat fata lumii - Constantin ce Mare, creatorul bisericii crestine si Iustinian cel Mare, creatorul principiilor legale care guverneaza in acest moment sistemul de drept modern.</i></b></div>
<span style="font-family: Georgia, Utopia, 'Palatino Linotype', Palatino, serif; font-size: 14px;"> <i><b>AnKe</b></i></span></div>
Banica Marius Valentinhttp://www.blogger.com/profile/01104701503906911006noreply@blogger.com10tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-46429458043172444432013-01-01T06:57:00.001-08:002013-01-01T07:04:30.869-08:00Discurs despre Islamizarea Europei<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white;"><span style="line-height: 17px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"><span style="font-family: inherit;"> In mod normal textul reprodus mai jos nu prea are ce s</span></span></span><span style="font-family: inherit;"><span style="line-height: 17px; text-align: justify;">ă caute pe un blog dedicat aproape in totalitate subiectelor legate de originea poporului rom</span><span style="line-height: 17px; text-align: justify;">â</span><span style="line-height: 17px; text-align: justify;">n, precum si diverselor aspecte referitoare la popoarele inconjur</span><span style="line-height: 17px; text-align: justify;">ătoare, cu care am interactionat de-a lungul vremii.... Totusi, pentru ca rom</span><span style="line-height: 17px; text-align: justify;">ânii sunt un popor european, expus acelorasi provocari comune lumii europene, va supun atentiei urmatorul material:</span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="line-height: 17px;"><span style="color: #bf9000; font-family: inherit;"><br /><span style="background-color: white;"></span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="line-height: 17px;"><span style="background-color: white; color: #38761d; font-family: inherit;"><b><a href="http://cititordeproza.ning.com/group/creationismvsevolutionism/forum/topics/discurs-rostit-de-c-tre-geert-wilders-pre-edintele-partidului" target="_blank">Islamizarea Europei</a></b></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /><span style="background-color: white;"></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Discurs rostit de Geert Wilders, preşedintele Partidului Libertăţii din Olanda, membru al Parlamentului olandez, în faţa adunării unor factori politici internaţionali, la unul din cele mai exclusive şi mai renumite hoteluri din New York, cunoscutul “Four Seasons”, în toamna anului 2009:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<a name='more'></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Dragi prieteni,</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Vă mulţumesc foarte mult pentru că m-aţi invitat.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Vin în America cu o misiune. Nu este totul bine în lumea veche. Se conturează un imens pericol şi este foarte greu să fii optimist. S-ar putea să ne aflăm în faza finală a islamizării Europei. Aceasta nu este numai un pericol actual şi transparent pentru însăşi viitorul Europei, ci un pericol pentru America şi pentru întreaga supra-vieţuire a Vestuilui. Statele Unite constituie ultimul bastion al civilizaţiei apusene care ar înfrunta o Europă islamică.</span><span style="background-color: white; font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Întâi, voi descrie situaţia existentă pe teritoriul Europei, iar apoi voi spune câteva cuvinte despre Islam.</span><span style="background-color: white;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Europa, pe care dumneavoastră o cunoaşteţi, este în schimbare. Dvs. aţi văzut, probabil, evenimente importante, anumite semne. Dar în toate aceste oraşe, uneori la numai câteva case distanţă de destinaţiile dumneavoastră turistice, este o cu totul altă lume. Este o lume a societăţii paralele create de imigrarea musulmană în masă.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Pretutindeni în Europa se ridică o nouă realitate: întregi cartiere musulmane, unde rezidă sau, măcar, poate fi văzută foarte puţină populaţie indigenă. Şi dacă este, ajunge s-o regrete. Şi acest lucru este valabil chiar şi pentru poliţie. Este o lume a eşarfelor de cap, o lume în care femeile se preumblă într-o ţinută în care nu li se vede faţa şi cu o droaie de copii după ele, iar soţii lor, sau dacă preferaţi proprietarii lor de sclavi, păşesc cu trei paşi înaintea lor. Ai moschei la multe colţuri de stradă. Prăvăliile au semne pe care nici dumneavoastră şi nici eu nu le putem citi. Cu greu veţi găsi vreo activitate economică. Există ghetouri musulmane, controlate de fanatici religioşi. Există cartiere musulmane şi ele cresc ca ciupercile în toate oraşele de-a curmezişul Europei. Acestea sunt construcţiile de blocuri pentru controlul populaţiei crescânde a Europei, stradă cu stradă, cartier cu cartier, oraş cu oraş.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Există acum mii de moschei în toată Europa. Cu congregaţii mai largi decât în bisericile creştine. Şi în fiecare oraş european există planuri de a construi supermoschee care să facă să pară şi mai pitice fiecare biserică în acea regiune. Semnalul este evident: Noi dominăm!</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Multe oraşe europene sunt deja pe un sfert muslemizate: luaţi doar Amsterdamul, Marsilia sau Malmo în Suedia. În multe oraşe, majoritatea populaţiei sub 18 ani este musulmană. Parisul este acum înconjurat de un cerc de cartiere musulmane. Mohamed, este acum cel mai popular nume în rândul băieţilor, în multe oraşe.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">În unele şcoli elementare din Amsterdam nu se mai poate vorbi despre ferme, deoarece asta ar însemna să se menţioneze şi porcul, ceea ce ar fi o insultă pentru musulmani. Multe şcoli din Belgia şi Danemarca servesc elevilor numai “halal food” (adică mâncare acceptată de religia musulmană, fără carne de porc sau carne de animal nesacrificat conform ritualurilor musulmane). În Amsterdam, cândva un oraş tolerant, gay-ii (adică homosexualii) sunt crunt bătuţi aproape exclusiv de către musulmani. Femeile nemusulmane aud regulat strigânduli-se “curvă, curvă”. Antenele farfurii de televiziune nu sunt îndreptate spre canalele locale, ci numai spre staţiile din ţările de provenienţă musulmană. În Franţa, profesorii de şcoală sunt îndrumaţi să evite autorii care sunt consideraţi “ofensivi” musulmanilor, inclusiv Voltaire şi Diderot; acelaşi lucru este valabil şi pentru Darwin. Istoria Holocaustului nu mai poate fi predată în şcoală din cauaza sensibilităţii musulmane.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">În Anglia, tribunalele “Sharia” fac acum parte oficial din sistemul legislativ britanic (tribunalele sharia sunt sunt instanţe judecătoreşti musulmane, care acţionează şi din moschei – n.t.)</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Multe cartiere din Ftanţa sunt astăzi zone “de necirculat” pentru femeile fără capul acoperit cu un şal. În urmă cu o săptămână, un bărbat aproape a murit după ce a fost bătut de musulmani pe o stradă din Bruxelles, pentru că a fost văzut bând, când le ei era Ramadanul.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Evreii părăsesc Franţa în număr record, fugind de cel mai crunt val de antisemitism de la al doilea război mondial. Franceza este o limbă vorbită astăzi curent pe străzile din Tel Aviv şi Natania, din Israel. Aş putea continua cu multe povestiri de acest gen, povestiri despre islamizare.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Un total de 54 de milioane de musulmani trăiesc astăzi în Europa. Într-un calcul recent al Universităţii San Diego, s-a constatat că în numai următorii 12 ani, 25 % din populaţia Europei vor fi musulmani. Bernatd Lewis a prezis o majoritate musulmană până la sfârşitul acestui secol.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Acestea, desigur, sunt numai cifre. Şi cifrele n-ar fi ameninţătoare dacă imigranţii musulmani ar manifesta o tendinţă de asimilare. Însă sunt infime semnele în sensul ăsta. “Pew Research Center” a raportat că jumătate din musulmanii francezi consideră loialitatea lor faţă de islam mai puternică dacât loialitatea lor faţă de Franţa. (Pew Research Center este o organizaţie americană care oferă opţiuni, atitudini şi tendinţe ale opiniei publice din SUA şi din lume – n.t.) O treime din musulmanii francezi nu se opun deloc atacurilor sinucigaşe. Iar Centrul Britanic pentru Coeziune Socială a comunicat că o treime din studenţii musulmani britanici se pronunţă pentru un “califat” mondial. Musulmanii cer să “li se arate respect”, iar noi le arătăm acest respect: avem sărbători musulmane oficiale de stat.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Procurorul General creştin-democrat tinde să accepte “sharia” dacă există o majoritate musulmană. Avem miniştrii, membri de cabinet, cu paşapoarte Maroc şi Turcia. Cererile musulmane sunt susţinute de comportări nelegale, mergând de la crime mărunte şi violenţe întâmplătoare, de exemplu contra lucrătorilor pe ambulanţe şi şoferi de autobuz, până la răzmeriţe pe scară redusă. Parisul a văzut asemenea revolte în suburbiile sale. Eu îi numesc pe aceşti criminali “colonişti”. Pentru că asta sunt. Ei nu vin să se integreze în societăţile noastre; ei vin să integreze societăţile noastre în Dar -al-Islam – ul lor. Din cauza asta sunt colonişti. (Dar-al-Islam este o secţiune a islamului mondial – n. t.)</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Multe din aceste violenţe de stradă, de care am pomenit, sunt îndreptate exclusiv împotriva nemusulmanilor, forţând pe mulţi dintre băştinaşi (localnici) să părăsească propriul lor cartier, propriul oraş, propria ţară. Mai mult, musulmanii reprezintă astăzi un număr de votanţi care nu se poate ignora.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Al doilea lucru pe care trebuie să-l ştiţi este importanţa profetului Mohamed. Conduita lui este un exemplu pentru toţi musulmanii şi nu poate fi criticată. Acum, dacă Mohamed ar fi fost un om al păcii, cum ar fi, să spunem, Gandi sau Maica Tereza, n-ar fi fost nici o problemă. Dar Mahomed a fost un şef de bandă, un asasin, un pedofil şi a avut mai multe căsătorii în acelaşi timp. Tradiţia islamică ne povesteşte cum s-a luptat el în bătălii, cum şi-a omorît duşmanii şi chiar că executa prizonieri de război. Mohamed însuşi a masacrat tribul iudeu al lui Banu Qurayzah. Dacă ceva este bine pentru Islam, e bine; dacă este rău pentru Islam, este rău.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Să nu încerce nimeni să vă păcălească cu faptul că islamul ar fi o religie. Desigur, are un Dumnezeu, o lume de apoi şi cele 72 de fecioare. Dar, în esenţă, Islamul este o ideologie politică. Este un sistem care stabileşte reguli precise pentru societate şi pentru viaţa fiecărei persoane. Islamul vrea să dicteze fiecare aspect al vieţii. Islamul înseamnă “resemnare” sau supunere. Islamul nu este compatibil cu libertatea sau cu democraţia, pentrucă se străduieşte să obţină “sharia”, in dorinta de a deveni o religie totalitara.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Acum ştiţi de ce Winston Churchill a numit Islamul “cea mai retrogradă forţă din lume” şi de ce a comparat “Mein Kampf” cu Coranul. Publicul a acceptat sincer povestea palestiniană şi vede Israelul ca agresor. Dar eu am trăit în ţara aceea şi am vizitat-o de o mulţime de ori. Eu susţin Israelul. Întâi, pentru că este patria evreiască după două mii de ani de exil, incluzând Auschwitzul, în al doile rând pentru că este o democraţie şi în al treilea rând pentru că Israelul este prima nostră linie de apărare.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Această micuţă ţară este situată pe linia de luptă contra jihadului, frustrând (lipsind) avansarea teritorială a Islamului. Israelul înfruntă linia de luptă a jihadului la fel ca şi Kaşmirul, Kosovo, Filipinele, Sudul Tailandei, Darfur în Sudan sau Libanul. Israelul este pur şi simplu în cale. Aşa cum a fost şi Berlinul de Vest în timpul războiului rece.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Războiul împotriva Israelului nu este un război împotriva Israelului, ci este un război împortiva Apusului. Este “jihad”! Israelul primeşte doar loviturile îndreptate spre noi. Dacă nu ar fi fost Israelul, imperialismul islamic ar fi găsit alte căi de a-şi revărsa energia şi dorinţa de cucerire. Mulţumită părinţilor israelieni care-şi trimit copii la armată şi veghează nopţile, părinţii din Europe şi America pot dormi şi visa în linişte, fără a fi se gândi la pericolele ce se conturează.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">În Europa mulţi demonstrează pentru abandonarea Isarelului şi preocuparea faţă de nemulţumirile minorităţilor musulmane. Dar dacă, Doamne fereşte, Israelul s-ar scufunda, asta n-ar aduce nici un fel de consolare Vest-ului şi n-ar însemna deloc o schimbare a comportării minorităţilor noastrte musulmane sau vreo acceptare a valorilor noastre.. Din contra, sfârşitul Israelului ar însemna o încurajare enormă a forţelor Islamului.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Ei ar vedea – şi, oarecum, pe bună dreptate – o cedare a Israelului ca dovadă că Vestul este slab şi pierdut. Sfârşitul Israelului n-ar însemna sfârşitul problemelor noastre cu Islamul, ci din contra numai începutul. Ar însemna începutul bătăliei finale pentru dominaţia mondială. Dacă pot obţine Israelul, pot obţine totul. Aşa zişi jurnalişti etichetează în mod voluntar pe orice critici ai islamizării drept “extremişti de dreapta” sau “rasişti”. În ţara mea, în Olanda, 60% din populaţie consideră imigrarea în masă a musulmanilor, drept greşeala politică numărul unu de la al doilea război mondial încoace. Şi alţi 60% consideră Islamul ca cel mai mare pericol.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Luminile se pot stinge în Europa mai repede decât vă puteţi imagina. O Europă islamică înseamnă o Europă fără libertate şi democraţie, un deşert economic, un coşmar intelectual şi o pierdere de putere militară pentru America, deoarece aliaţii săi se vor transforma în duşmani, duşmani cu bombe atomice. Cu o Europă islamică, America va trebui singură să apere moştenirea Romei, a Atenei şi a Ierusalimului.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Dragi prieteni, libertatea este cea mai preţioasă dintre cadouri. Generaţia mea niciodată n-a trebuit să lupte pentru această libertate, ea ne-a fost oferită pe o tavă de argint, de către oameni care au luptat pentru ea cu viaţa lor. Pe tot cuprinsul Europei, cimitirele americane ne amintesc de băieţi tineri care niciodată n-au ajuns acasă şi a căror amintire noi o preţuim. Generaţia mea nu este proprietara acestei libertăţi; noi suntem numai păstrătorii, paznicii ei. Noi putem doar preda această libertate greu obţinută, copiilor Europei, în aceeaşi stare în care ne-a fost oferită nouă. Noi nu putem ajunge la nici o înţelegere cu mulahii şi imamii (conducători religioşi musulmani – nota mea). Generaţiile viitoare nu ne vor ierta niciodată. Noi nu ne putem risipi libertăţile. Pur şi simplu nu avem dreptul să facem asta.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Trebuie să facem tot ce este posibil acum pentru a opri această stupiditate islamică, pentru ca să nu poată distruge lumea aceasta liberă pe care noi o cunoaştem.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"></span></div>
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Vă mulţumesc.</span><span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; font-family: inherit; line-height: 17px;">Geert Wilders</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 17px;"></span></div>
Unknownnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-89530605593582693392012-12-10T11:43:00.003-08:002012-12-11T23:05:43.664-08:00O ipoteză interesantă...<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><span style="font-size: small; text-align: justify;"><b>Cititi si:<u> </u></b></span><span style="background-color: white; color: red; font-size: small;"><a href="http://www.originea.org/2012/04/lucian-boia-istorie-si-mit-in.html"><b><span style="color: red;">Lucian Boia: Istorie şi mit în conştiinţa românească</span></b></a> <u> </u></span><span style="background-color: white; color: #b45f06; line-height: 1.4; text-align: justify;"><span style="font-size: small;">UN PARADOX ISTORIOGRAFIC: ARIA DE FORMARE A POPORULUI ROMÂN </span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; font-family: inherit; line-height: 22px; text-align: justify;"><b>Si daca albanezii sunt veniti din România, nu românii din Albania?</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; font-family: inherit; line-height: 22px; text-align: justify;">Printre notitele Facebook ale lui Dan Alexe se gaseste una intitulata <b><span style="color: red;"><a href="http://www.george-damian.ro/si-daca-albanezii-sunt-veniti-din-romania-nu-romanii-din-albania-4064.html" target="_blank"><span style="color: red;">„Despre legaturile subterane ale românei cu albaneza…”</span></a> </span></b>În varianta tiparita, studiul lui Dan Alexe se gaseste în Essays in Memory of Ioan Petru Culianu, Bucuresti, Nemira, 2001. Dar sa începem cu concluzia: „Evolutia fonetica similara a latinismelor în româna si în albaneza indica împrumuturi simultane si identice, ceea ce nu se explica decât prin convietuirea, prin locuirea într-un spatiu comun a vorbitorilor acestor doua limbi”. </span></div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; font-family: inherit; line-height: 22px; text-align: justify;">Concluzie la care se ajunge dupa o ampla demonstratie, va las placerea sa o descoperiti. O teza usor erectica. De la Rosler încoace, polemica între maghiari si români purtata pe terenul lingvisticii si istoriei are ca tema centrala problema „cine-a fost primu-n Ardeal”. Pentru oamenii de stiinta români înrudirea albanezei cu româna a fost o sperietoare maxima – la o prima vedere confirma teza „poporul român s-a format la sudul Dunarii”.Problema este generata de hartile întiparite în mintile noastre. România de azi are o forma, aceeasi forma trebuie s-o fi avut si întrecut. Se face confuzie între stat si natiune – ori natiunile au putut trai multa vreme fara stat.Dan Alexe mai spune ceva: ca româna, albaneza, macedoneana si partial sârbo-croata fac parte dintr-o „uniune lingvistica balcanica” care împartaseste multe caracteristici morfologice comune. „O privire atenta ne va arata însa ca româna si albaneza sînt doua limbi care provin dintr-un trunchi comun, separarea producîndu-se în momentul în care latinizarea unei populatii (stramosii românilor) a fost împinsa pîna acolo unde ea a cuprins si sistemul verbal, precum si pe cel pronominal, pe cînd albaneza a ramas în stadiul unei masive latinizari lexicale, comparabile cu valul irezistibil de frantuzisme si latinisme introduse în engleza dupa cucerirea normanda”, alta fraza cheie din argumentatia lui Dan Alexe.Pe baza acestor argumente lingvistice mie îmi vine foarte usor sa vad o mare de „proto-români”, partial pastori semi-nomazi, partial agricultori sedentari (modelul traditional de subzistenta) care se întindea din muntii Maramuresului pâna în muntii Pindului. O multime de triburi vorbind dialecte înrudite (de unde mostenirea comuna a „uniunii lingvistice balcanice”), împartasind probabil traditii religioase comune, supuse în diferite etape procesului de integrare în Imperiul Roman si implicit latinizarii lingvistice. În acelasi timp, lipsiti de organisme politice si militare comparabile cu ale migratorilor asiatici acesti proto-români „din Maramures pâna-n Pind” au fost fragmentati în decursul invaziilor succesive. Tinta barbarilor era Constantinopolul – iar drumul catre acest oras ocolea muntii Carpati (prin Dobrogea sau pe ruta Belgrad-Sofia), de aici cred ca a rezultat prezervarea limbii române la nord de Dunare si spargerea ei în cioburi la sud de fluviu.Cred ca limba româna s-a format atât la nord cât si la sud de Dunare (nu sunt primul care o spune, este o teza studiata de mai multa vreme). Ar trebui sa nu ne mai fie frica de Rosler, de fapt albanezii au venit din România.</span><br />
<b style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; line-height: 22px; text-align: justify;">Cititi si: </span><a href="http://www.originea.org/2010/12/legaturile-de-inrudire-romano-albaneze.html" style="color: red;">Legăturile
de înrudire româno-albaneze</a></b></div>
Unknownnoreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-27761435307301842742012-09-25T08:49:00.002-07:002012-12-11T23:05:51.382-08:00Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (II)<div style="text-align: justify;">
Formarea Ţării Româneşti prin încorporarea voievodatului din Oltenia, dincolo de notaţiile cronicăreşti târzii, pare să se fi realizat subforma unei confederări şi nu printr-un act de forţă, dată fiind autonomia de care s-a bucurat Oltenia pe durata istoriei principatului. De personalitatea lui Basarab I, primul domn cunoscut al Ţării Româneşti, se leagă extensiunea teritorială spre gurile Dunării, pe seama tătarilor, dar şi prima victorie românească medievală, cunoscuta bătălie de la Posada, în contextul conflictului său cu regele Ungariei Carol Robert de Anjou. Conduita politică a voievodului pare să se fi înscris în normele specifice unei regiuni de extremă volatilitate politică şi religioasă, alternând relaţiile de vasalitate cu Ungaria, colaborarea cu tătarii şi implicarea activă în luptele dintre bulgari şi sârbi.<br />
<a name='more'></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Dincolo de dimensiunea morală pe care succesul militar l-a avut în Evul Mediu, performanţele sale demonstrează în ultimă analiză viabilitatea Ungro-Vlahiei, statul românesc pe care l-a condus, al cărui nume conţinea de la început determinative etnice şi care s-a putut opune, fie şi pentru moment, Ungariei angevine, în plin proces de restaurare. </div>
<div style="text-align: justify;">
În ceea ce priveşte întemeierea Moldovei, apariţia sa este legată în mai mare măsură de începutul decăderii puterii tătarilor şi de succesele repurtate de forţele cruciate împotriva acestora în anii 1343-1345. Menţiuni în legătură cu structuri locale de putere s-au identificat la nivelul cronisticii maghiare şi ruse, iar în legătură cu implicarea românilor de aici în episoade precum luptele pentru Austria sau detenţia unui pretendent la tronul Ungariei, istoricii au glosat la începutul secolului trecut. </div>
<div style="text-align: justify;">
Totuşi, catalizatorii procesului de formare a Moldovei medievale au fost campaniile militare a regelui Ludovic I al Ungariei, cu participarea românilor maramureşeni din vecinătate. Din rândurile acestora au provenit şi primii conducători ai principatului, Dragoşeştii, dar şi cei care i-au câştigat independenţa temporară, pe fondul unei revolte începute în Maramureş şi extinse peste Carpaţi. Actul secesiunii faţă de Ungaria l-a avut drept protagonist pe Bogdan din Cuhea, vechi adversar al politicii regale în Maramureş şi pe fiii acestuia, conform notaţiilor lui Ioan de Târnave, cronicarul oficial al Curţii maghiare. </div>
<div style="text-align: justify;">
În legătură cu întemeierea Moldovei şi cu începuturile dinastiei sale, rămân o serie de episoade confuze, precum implicarea Poloniei şi a rutenilor, ascensiunea pe tron a lui Petru Muşat şi extinderea teritorială spre sud. Acest ultim episod s-a finalizat la sfârşitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Roman I, după cum rezultă din documentele emise de cancelaria domnească, dar şi în acest caz, o anumită identitate regională a persistat. Preferinţele politice divergente între Ţara de Sus şi Ţara de Jos s-au manifestat pe durata mai multor crize dinastice din Moldova şi au implicat şi parteneriate externe.</div>
<div style="text-align: justify;">
Din perspectiva discursului identitar, întemeierea celor două state româneşti menţine şi azi o serie de chestiuni în atenţia istoriografiei. Aspectul cel mai vizibil este cel al originii familiei domnitoare de la Argeş. Subiectul a căpătat o încărcătură anistorică, fiind relaţionată cu prezumţia incapacităţii unor naţiuni de a edifica structuri politice, agreată de unii autori pozitivişti. Pentru scrisul istoric românesc, lucrarea lui P.P.Panaitescu, care considera că boierimea românească este de origine slavă şi cumană, teza a părut inacceptabilă, chiar dacă autorul făcea apel la exemple pertinente din alte zone ale Europei medievale. Unii autori au propus oo origine cumană pentru Basarab, bazată pe consideraţii onomastice şi pe unele menţiuni documentare. Totuşi, onomastica nu furnizează argumente suficiente, câtă vreme studii de specialitate au demonstrat că aceasta era o expresie a dominaţiei politice şi a opţiunilor religioase. </div>
<div style="text-align: justify;">
Numele de provenienţă germană sunt astfel predominante şi în regiuni latinofone din vechea Galie sau din Spania. O teorie mai recentă propune pentru numele Basarab o origine pecenegă, încercând să demonstreze indirect prezenţa românilor la sud de Carpaţi în secolul al XI-lea. Dezbaterea va putea fi reluată în măsura descoperirii unor noi însemnări în arhive, dar este cert faptul că Basarab şi dinastia sa a condus un stat al românilor, definit ca atare de documentele vremii. </div>
<div style="text-align: justify;">
O altă temă frecventată cu asiduitate de istorici a fost cea a descălecatului, a întemeierii celor două state româneşti prin aportul demografic şi de putere din Transilvania. Teza este susţinută de autorii maghiari, în legătură cu pretenţiile Ungariei medievale la suzeranitate în acest spaţiu şi nuanţată de istoricii români care insistă asupra importanţei forţelor locale. Exodul unor comunităţi româneşti din Făgăraş la sud de Carpaţi poate fi justificat de acţiunile de prozelitism şi de confiscările de proprietăţi în beneficiul unor nobili maghiari la care se referă documente emise la sfârşitul secolului al XIII-lea, dar impactul acestora este imposibil de cuantificat politic. Făgăraşul a continuat să fie o zonă dominată de o elită socială românească, iar domnii munteni au dispus în regiune de domenii, posesia concretă a acestora depinzând de relaţiile acestora cu regalitatea maghiară. Pe de altă parte, schimbările politice dintr-o ţară sau alta au presupus exilul unor transilvăneni în Ţara Românească sau trecerea unor boieri români în Transilvania, în funcţie de interese patrimoniale şi de putere. </div>
<div style="text-align: justify;">
În cazul Moldovei, întemeierea sa este legată de evenimentele din Maramureş şi de disputele generate de încercările puterii centrale de a impune noi forme de organizare, percepute ca ostile de o parte a feudalităţii româneşti. Chiar dacă aspectul etnic şi confesional a avut o anumită pondere în solidarizarea comunităţilor locale cu conducătorii proprii, nu trebuie să ignorăm opiunile personale sau de familie. Reformele administrative au provocat reacţii de disidenţă şi în alte regiuni ale Ungariei, în care au prevalat solidarităţile privilegiale. Nobilimea românească de aici nu a fost unitară, iar trecerea lui Bogdan în Moldova nu a împiedicat afirmarea unor magnaţi români ortodocşi în regiune. Balc şi Drag deţin întinse domenii în comitatul Maramureş, îndeplinesc funcţii oficiale şi obţin privilegii pentru o ctitorie monastică din partea patriarhiei ecumenice. </div>
<div style="text-align: justify;">
Controversele au vizat şi un alt aspect al edificării etatice, opţiunea religioasă. Fără a intra în detalii cu privire la începuturile creştinismului românesc sau a caracterului său canonic, trebuie menţionat că în cazul românilor, ca dealtfel şi al slavilor din sud, ostilitatea faţă de Roma nu a atins gradul de intensitate pe care l-a cunoscut în spaţiul rus, chiar dacă actele îndreptate împotriva ortodocşilor erau o realitate a Transilvaniei sfârşitului de secol XIII. Nu deţinem informaţii certe în legătură cu religia primilor domni ai Moldovei şi Ţării Româneşti, dar atât Nicolae Alexandru în Ţara Românească cât mai ales Laţcu în Moldova, au manifestat disponibilităţi pentru integrarea în cadrele bisericii catolice. În primul caz, insuccesul s-a datorat intransigenţei politicii religioase a regelui Ludovic I, iar în cel de-al doilea morţii acestuia şi rezistenţei locale. Consacrarea scaunelor metropolitane ortodoxe ale Ungro-Vlahiei şi Moldovei de către patriarhia constantinopolitană nu a însemnat eradicarea catolicismului din Ţările Române, unde continuă să existe mici comunităţi romano-catolice maghiare şi germane, şi nici abandonarea contactelor cu Sfântul Scaun.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cele două principate româneşti au luat fiinţă într-un climat politic şi spiritual complex, au asimilat practici şi tradiţii din lumea feudalităţii apusene, slavo-bizantine şi rutene, dar au fost în primul rând expresia unei evoluţii interne, a maturizării structurilor sociale şi a dezvoltării economice care le-a conferit viabilitatea pe termen lung.<br />
<a href="http://www.acum.tv/articol/10984/" target="_blank"><span style="color: red;">Petru Clej</span></a></div>
Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-67096858380805777242012-09-25T08:46:00.002-07:002012-09-25T08:54:05.874-07:00Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (I)<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Întemeierea celor două state româneşti extracarpatice are aceeaşi forţă de sugestie pentru publicul românesc pe care evenimente similare o deţin în mentalul naţiunilor europene, iar precaritatea informaţiilor scrise din epocă face loc vehiculării mitologiei populare şi legendelor mai mult sau mai puţin prelucrate de interpolările creative ale oamenilor de litere. Faptele lui Negru-Vodă de la Făgăraş, imaginea ambuscadei de la Posada, pusă în circulaţie de autorul Cronicii Pictate de la Viena şi oficializată de scrisul istoric, vânătoarea lui Dragoş şi uciderea zimbrului, şi-au câştigat dreptul de cetate în imaginarul colectiv şi în percepţia noastră despre începuturile statalităţii româneşti.</span><br />
<a name='more'></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Popularitatea acestor imagini va copleşi în orice împrejurări interesul pentru controversele care i-au opus pe istorici în legătură cu sumarele menţiuni documentare, pe cât de puţine pe atât de aproximative, asupra unor chestiuni aride, cum ar fi originea Basarabilor sau a Bogdăneştilor, limitele teritoriale ale Ţării Româneşti şi Moldovei, religia principilor fondatori şi opţiunile lor politice. Munca istoricului interesat de restituirea trecutului aşa cum a fost, este îngreunată în cazul românesc de lipsa relatărilor interne în legătură cu oamenii şi faptele petrecute în secolul al XIV-lea, inconvenient datorat specificului culturii româneşti medievale, structurată în paradigmele sud-slave şi dezvoltării insuficiente a instituţiilor proprii, în măsură să ofere o perspectivă proprie asupra problemei. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Începuturile statelor româneşti ridică investigaţiei istorice acelaşi gen de provocări ca şi alte aspecte ale Evului Mediu, precum romanitatea românilor şi manifestările unei conştiinţe etnice medievale, toate aceste fenomene putând fi documentate doar prin apelul la surse externe şi de cele mai multe ori tributare unor interese concrete, cronici maghiare, turceşti sau rapoarte ale emisarilor papali. Primele notaţii interne asupra acestei epoci sunt cuprinse în compilaţii redactate la câteva secole de la consumarea evenimentelor, în Letopiseţul Cantacuzinesc sau în Cronica Moldo-Rusă, unde expunerea cronologică a faptelor se întreţese cu tradiţii orale şi cu mesaje politice familiare publicului căruia aceste scrieri îi erau destinate.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Pentru o înţelegere cât mai exactă a etapelor care au condus la apariţia celor două state româneşti, cel puţin în linii generale, trebuie avute în vedere două planuri de analiză: cadrul şi realitatea istorică internă şi din proximitate şi dimensiunea identitară, pleeada de mituri şi tradiţii care însoţesc orice fundaţie medievală. În ceea ce priveşte fazele constitutive ale procesului de întemeiere, voievodatele româneşti cunosc aceeaşi serie de elemente pe care istoricii le-au identificat în cazul regatelor apusene în secolele ce au urmat prăbuşirii puterii romane şi în statele central-europene în secolele X-XI: suveranul întemeietor, cu o existenţă istorică dar investit cu atribute supranaturale sau cu mandat divin, o victorie pe câmpul de luptă care să dea expresia forţei noii realităţi politice, întemeierea instituţiilor religioase sau înscrierea acestora sub jurisdicţia unuia din cei doi poli de legitimitate, Roma papală şi Constantinopolul ortodox. Proiectele politice medievale au evoluat pe coordonatele unei realităţi duale, sesizate cu patru decenii în urmă de istoricul olandez Johan Huizinga, construcţiile universaliste, transnaţionale, legitimate de tradiţia romană şi potenţate de dimensiunea ecumenică a creştinismului, şi realitatea particularismelor regionale, etnice şi spirituale, în măsură să reacţioneze la orice tentativă de anihilare sau uniformizare. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Dacă în planul teoriei şi al discursului promovat prin cronici şi geste, fiecare dintre naţiunile creştine a asumat într-o formă sau alta propria idee imperială, racordându-se astfel la universalitate, forţa corolarului său instituţional a depins de capacitatea de a integra micile solidarităţi comunitare şi polii regionali de putere într-un ansamblu care a evoluat de la suveranitatea formală a secolelor V-XI, la statele centralizate de la începuturile epocii premoderne. Din perspectiva internă a comunităţii guvernate, funcţiile statului în Evul Mediu încorporau o dimensiune pragmatică, acesta din urmă fiind chemat să răspundă la două imperative sociale esenţiale: capacitatea de a-şi fideliza supuşii prin distribuirea de bunuri funciare şi puterea de a le oferi securitatea posesiei acestora, dată de dreptul de a arbitra litigiile. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Primul atribut presupune existenţa unui teritoriu aflat sub controlul neconstat al suveranului şi al aparatului său instituţional, iar cel de-al doilea implica legitimitatea puterii, conferită de apartenenţa la ordinea spirituală şi morală general acceptată. Aceste chestiuni par prea abstracte pentru o etapă istorică a începuturilor civilizaţiei, iar pentru protagonişti, termenii cu care se opera izvorau din considerentele realităţii imediate. Digresiunea în profunzimile mecanismelor etatice medievale este totuşi necesară tocmai datorită lipsei unor informaţii detaliate în legătură cu succesiunea evenimentelor de la noi, care să ne permită o înţelegere a resorturilor care generau deciziile factorilor de putere. Apariţia statelor româneşti într-un interval cronologic de câteva decenii pare un fenomen aproape meteoric, ca dealtfl şi apariţia românilor în istorie cu un secol în urmă. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Explicaţia pentru lipsa informaţiilor în legătură cu structuri de putere întemeiate de români în regiunile extracarpatice este una aproape obiectivă, regiunea fiind parte integrantă a coridorului de trecere a populaţiilor din stepă spre Europa Centrală şi cea de nord-est. Spaţiul de locuire al descendenţilor populaţiei latinofone este dominat politic de confederaţiile popoarelor turcice. Pecenegii, uzii şi cumanii, şi-au disputat controlul asupra regiunii, iar de prezenţa celor din urmă este legată afirmarea primului proiect politic cu participare românească, cu centrul de putere la Târnovo. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Presiunea cumană şi ofensiva bisericii romane spre răsărit au avut consecinţe şi în arealul intracarpatic, generând un grad sporit de implicare a Coroanei maghiare în controlul acestei periferii a regatului prin tentativa de a-i instala în Ţara Bârsei pe Cavalerii Teutoni şi prin înfiinţarea episcopiei cumanilor. De existenţa acestor realităţi se leagă începuturile ofensivei ungare în teritoriile dintre Carpaţi şi Dunăre, dar şi apariţia unor comunităţi catolice, instalate în aşezări urbane. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Invazia mongolă a modificat fundamental raporturile de putere în Europa Centru-Orientală, a frânat pentru o vreme avântul misiunii catolice şi a precipitat criza internă din Ungaria, tot mai dependentă de acum de resursele militare ale auxiliarilor cumani şi ale aliaţilor ortodocşi. Echilibrul de putere între creştini şi infideli a fost salutar pentru afirmarea micilor agregări politice dintre Dunăre şi Carpaţi, atât din perspectiva libertăţii de mişcare, cât mai ales a vizibilităţii lor la nivelul surselor documentare. Revirimentul nu i-a vizat doar pe români, o situaţie similară se manifestă şi în lumea cnezatelor ruseşti sau în Lituania. Sfântul Scaun şi-a modificat în bună măsură atitudinea intransigentă de la începutul secolului al XIII-lea în legătură cu naţiunile din Răsărit, menţinându-şi obiectivul de restabilire a unităţii spirituale dar utilizând mai curând mijloace persuasive, predica în limbile vorbite în regiune şi tratative cu liderii locali. Agenda pontificală nu s-a putut impune totdeauna în raport cu interesele ierarhiei ecleziastice catolice locale, iar urmările acestui fapt au constat în succesul convertirii lituanienilor şi în eşecurile repurtate în cazul românilor şi rutenilor. Din punctul de vedere al naţiunilor vizate, opţiunea pentru integrarea în familia politică şi spirituală în lumea creştină a fost evident preferată universalismului difuz dar generator de insecuritate al Hoardei de Aur. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;">Pe termen scurt, modul în care tătarii înţelegeau să-şi exercite dominaţia politică prin intermediul dialogului cu elitele locale şi relativa lor indiferenţă în chestiunile de credinţă a permis consolidarea unui centru de putere la Argeş, şi nu în Oltenia, unde a avut loc o primă tentativă a unui voievod român de a se emancipa de sub autoritatea regalităţii maghiare. Chiar dacă am privi cu circumspecţie notaţiile conţinute de Diploma Cavalerilor Ioaniţi, ele exprimă o realitate incontestabilă, existenţa mai multor centre de putere pe viitorul teritoriu al Ţării Româneşti la sfârşitul secolului al XIII-lea, aflate nu doar în competiţie cu statele vecine, dar şi într-una reciprocă. Situaţia este similară cu cea din spaţiul rus, iar succesul a aparţinut şi în cazul românilor liderilor aflaţi sub dominaţia formală a hanului. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: red; font-family: inherit;"><a href="http://www.acum.tv/articol/10947/" target="_blank">Petru Clej</a></span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-80763693859828005162012-07-05T09:16:00.001-07:002012-07-05T09:16:23.921-07:00Care este originea vechilor voievozi români?<div style="text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixxbQjrgzZnSawjwLHKMNIeEfGrIdtsbNUKI2CgeN-btuxXdUUBijtiwJ1n0PmvPVxuQZSaLBQ8RGuGwsG4g7fcSaPJKxfXLAGnI9HBA1DybesnrrEWUutmDE3Fx0p6DNuR27S4h2SdkEd/s1600/voievod+cuman+radu+negru.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="118" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixxbQjrgzZnSawjwLHKMNIeEfGrIdtsbNUKI2CgeN-btuxXdUUBijtiwJ1n0PmvPVxuQZSaLBQ8RGuGwsG4g7fcSaPJKxfXLAGnI9HBA1DybesnrrEWUutmDE3Fx0p6DNuR27S4h2SdkEd/s200/voievod+cuman+radu+negru.jpg" width="200" /></a><strong style="background-color: white; font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12px;">E</strong><strong style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">rau vechii domnitori romani cumani, maghiari, slavi sau romani? Singurii care pot da un raspuns cert sunt oamenii care lucreaza in proiectul GENESIS, cea mai interesanta initiativa de cercetare a istoriei Romaniei din ultimii 20 de ani. </span></strong></div><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: white;"><span style="font-family: inherit;">Despre ce inseamna GENESIS, despre controversele iscate de anumite declaratii venite dinspre Ministerul Culturii si despre surprizele pe care ni le-ar putea oferi ADN-ul lui Mircea cel Batran, Vlaicu Voda si al altor vechi domni valahi, a vorbit istoricul Alexandru Simon, intr-un interviu HotNews.ro.</span></span><br />
<a name='more'></a></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"><br />
</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="270" src="http://www.youtube.com/embed/nH_gdlga9DI" style="background-color: white;" width="480"></iframe></span></div><ul style="background-color: white;"><li style="padding-bottom: 7px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Proiectul Genesis vizeaza studierea populatiilor de pe teritoriul Romaniei, mergand de la sfarsitul epocii bronzului pana in jurul anului 1500. Practic, pe baza descoperirilor arheologice facute, colectam ADN-ul de la oamenii de pe aceste locuri. Importanta stiintifica este majora. Noi avem mari lipsuri in ceea ce priveste documentatia istorica clasica, scrisa si arheologica. Suntem expusi pe perioade mari unor interpretari subiective. Nu avem cum sa umplem aceste viduri de informatie altfel decat prin aceste mijloace (ale geneticii, n.r.). Aceste analize ADN vin in completarea a ceea ce ne dorim a fi o normalitate stiintifica. Proiectul Genesis este realizat in parteneriat de catre Academia Romana cu Universitatea Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea din Iasi, in parteneriat international cu Universitatile din Bilbao, Cambridge si Nijmegen. </span></li>
</ul><ul style="background-color: white;"><li style="padding-bottom: 7px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Din ADN-ul vechilor domnitori putem afla compozitia etnica care statea in spatele lor. In functie de calitatea probei si contextul in care este incadrata putem afla si tiparele de migratie. In masura in care avem mai multi membri ai dinastiei, putem stabili si raporturile genealogice. La Radauti de exemplu s-a sapat in anii '70 si osemintele Domnilor de acolo au fost prima data analizate in Canada, apoi la Hamburg si pe baza rezultatelor s-a refacut genealogia reala a inceputurilor Moldovei. Vorbim despre domnitorii Moldovei incepand cu Bogdan I pana la Roman I, Stefan I. In cazul lor nu s-a stabilit ca ar fi cumani sau altceva, ei se incadreaza intr-o singura zona etnica, romaneasca.</span></li>
</ul><ul style="background-color: white;"><li style="padding-bottom: 7px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">A cunoaste cine au fost cu adevarat inaintasii tai este o forma de respect. Noi nu intram in morminte care nu au fost deja deschise. Si asa avem atat de putine morminte care se mai pastreaza si unde mai putem face ceva. Ca este vorba de morminte sau de documente, nu suntem in situatia de a spune ca noi cunoastem tot. Nu mai este nimic de aflat, sa-i lasam pe toti sa doarma si noi sa mai construim o teorie sau doua. Conceptul de roman, sau cum apare in documente de valah, exista in epoca si facea parte din mecanismul politic. Rolul ocupat de elementul roman in acest mecanism este controversat. La ocazii pragmatice insa, termenul de roman avea valoare. In ceea ce priveste ca el era in primul rand asumat si mai putin construit prin sange, este un subiect care trebuie vazut. Cert este ca o asumare prin vointa corespunde spiritului pragmatic al epocii. </span></li>
</ul><ul style="background-color: white;"><li style="padding-bottom: 7px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Multi dintre Domnitorii romani ar putea sa fie oricand modele pentru politicienii de astazi. Prin pragmatism, printr-o minima morala, prin felul in care au rezistat si s-au jucat cu ceea ce inseamna identitate.</span></li>
</ul><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;"><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="270" src="http://www.youtube.com/embed/Ta2TdXERm-w" style="background-color: white;" width="480"></iframe></span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><ul style="background-color: white;"><li style="padding-bottom: 7px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Exista posibilitatea ca prin proiectul Genesis sa aflam ca primii voievozi valahi ar fi avut, de exemplu, sange maghiar. Nu cred ca ar fi o problema din punctul asta de vedere. Pentru ca ce conteaza, pana la urma, este ce si-au asumat ei. Iar ei s-au afirmat impotriva Ungariei. Chiar daca au fost, poate ca n-am dreptul sa exclud nicio posibilitate, si de origine maghiara.</span></li>
</ul><ul style="background-color: white;"><li style="padding-bottom: 7px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Un studiu similar s-a incercat in cazul Ungariei, in urma cu cativa ani. Se urmarea sa se vada cati dintre maghiarii actuali mai au ceva din sangele maghiarilor vechi de la anul 1000. Rezultatul a fost sub 5%. Un alt studiu, in Marea Britanie, a stabilit ca fiecare al doilea englez are sange germanic.</span></li>
</ul><ul style="background-color: white;"><li style="padding-bottom: 7px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">In cazul deshumarilor de la Curtea de Arges trebuie sa multumim Evului Mediu pentru ca cel ingropat acolo a trait in conditii destul de bune. Avea o dantura impecabila. Asta usureaza mult analiza genetica. Cred ca, atunci cand a fost deschis pentru prima oara, in anii '20, acel mormant a fost o splendoare. Uitandu-ma la cum s-au conservat butonii, parte din tunica, celebra pafta. Recoltam probe si din tunica si din nasturi pentru ca analiza lor ne poate arata provenienta materialului. Exista niste baze de date fantastice, superioare chiar celor in materie de ADN. Plus ca putem face o datare cu minime erori, nu de plus/minus 50 de ani. In momentul acesta, putem spune despre respectivul personaj doar urmatoarele: sex masculin probabil, mort undeva in intervalul 1320 - 1380.</span></li>
</ul><ul style="background-color: white;"><li style="padding-bottom: 7px; text-align: justify;"><span style="font-family: inherit;">Incercam la ora actuala sa ne facem drum printre semnalele contradictorii pe care le primim in ceea ce priveste atitudinea (oficialilor, nr.) vizavi de acest subiect si sa ne concentram pe analizele pe care trebuie sa le oferim privind ceea ce am scos de la Curtea de Arges. Semnalele din partea Bisericii Ortodoxe sunt extrem de pozitive, ramane de vazut in ce masura ele vor ramane si mai departe. Dinspre Ministerul Culturii avem semnale si bune si proaste. Nu vom putea da un raspuns coerent pana nu vom solicita o noua autorizatie, desigur dupa ce vom primi binecuvantarea autoritatilor bisericesti. Autorizatia pentru sapaturi la Cozia o vom cere dupa ce vom avea rezultatele de la Curtea de Arges.</span></li>
</ul>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-31843587167747161682012-04-02T19:33:00.000-07:002012-04-02T19:33:15.797-07:00Lucian Boia: Istorie şi mit în conştiinţa românească<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><strong>UN PARADOX ISTORIOGRAFIC: ARIA DE FORMARE A POPORULUI ROMÂN</strong></span></span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Insistenta deosebita asupra "formarii poporului" particularizeaza istoriografia si constiinta istorica româneasca. Chestiunea este însa dublata si amplificata prin întrebarea privitoare la </span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i>spatiul </i>formarii poporului român si limbii române. Aici se înscrie faimoasa chestiune a continuitatii care, atasata "etnogenezei", a contribuit la crearea unei adevarate "obsesii nationale", întretinuta prin jocul ideologic si politic. Problema continuitatii nu este de altfel decît manifestarea extrema a unei nelamuriri mai generale privind inserarea geografica a începuturilor poporului român. Ne aflam, din nou, în fata unei situatii particulare în istoriografia europeana.</span></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"></span></div><a name='more'></a><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><br />
Potrivit multiplelor teze divergente românesti si straine, românii s-ar fi format sau pe teritoriul corespunzator României moderne, sau într-o zona limitata a acestui spatiu, chiar foarte limitata în unele variante, sau într-o regiune depasind cu mult extinderea actuala a poporului român, pîna la cuprinderea unei bune parti din Europa centrala si sud-estica, sau, în sfîrsit, undeva la sud de Dunare, cu totul în afara tarii unde traiesc astazi!</div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Trei factori principali stau la originea acestei situatii cu totul paradoxale. </span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Mai întîi, o anumita neconcordanta între procesul efectiv al </span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">expansiunii romane si al romanizarii si actuala configuratie etnica </span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Europei sud-estice. Jumatatea nordica a Peninsulei Balcanice a </span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">fost parte din Imperiu timp de vreo opt secole, interval care a </span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">dus la instalarea si consolidarea unei puternice vieti romane. La nord de </span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"> Dunare, pe actualul teritoriu al României, romanii au </span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">cucerit efectiv doar jumatate din Dacia. Provincia Dacia a facut parte </span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"> din Imperiu doar 165 de ani, ceea ce poate ridica întrebari</span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"> la amploarea romanizarii. Pe de alta parte, jumatatea </span></span><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">ne anexata a Daciei nu a avut în mod logic cum sa fie romanizata Rezultatul se dovedeste însa invers punctului de plecare: România, urmasa Romei în aceasta parte a Europei, se afla la nord de Dunare si nu la sud!</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"></span></span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">în al doilea rînd, ipotezele cele mai diverse au teren liber de manifestare data fiind saracia izvoarelor privitoare la spatiul nord-dunarean de-a lungul mileniului care separa retragerea stapînirii romanela anul 271 de întemeierea statelor românesti în secolul al XIV-lea si mai ales lipsa completa a izvoarelor scrise interne. Cu privire la anumite aspecte istorice, arheologia s-a dovedit capabila de a suplini aceasta lacuna. stim astazi ca teritoriul Daciei a continuat sa fie dens populat; putem reconstitui modul de viata al celor care au trait aici. Din pacate, materialul arheologic <i>nu vorbeste; </i>el nu ne poate spune ce limba vorbeau fauritorii obiectelor respective într-un anume secol si într-un anume colt al României de astazi.</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"></span></span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Si, în sfîrsit, în al treilea rînd, dar deloc ultimul ca importanta,a intervenit în joc, cu o mare complicatie de variante, factorul ideologic si politic. Negarea continuitatii românesti si aducerea românilor de la sud de Dunare a corespuns evident obiectivelor austro-ungare în secolele al XVlIl-lea si al XlX-lea, continuînd sa fie un punct de dogma în istoriografia maghiara de astazi, cu scopul de a asigura maghiarilor primatul cronologic în Transilvania.<br />
Se întîlnesc însa, paradoxal, argumente comune la imigrationisti si la nationalistii români. Aceleasi premise istorice pot justifica o teorie sau opusul ei! Invocata de latinisti, obsedati de nobletea si puritatea sîngelui românesc, exterminarea dacilor a servit în egala masura teza imigrationista; ce argument mai bun decît golirea Daciei de populatia ei autohtona? si, invers, neromanizarea dacilor, sustinuta de extrema nationalista a dacismului pur, nu face decît sa ofere argumente, în masura în care toti lingvistii seriosi considera româna ca limba romanica, ipotezei expansiunii românilor si limbii române din afara spatiului actual al României.</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"></span></span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">In versiunea scolii Ardelene, preluata de ansamblul istoriografie românesti spre mijlocul secolului al XlX-lea, spatiul românesc e <span lang="RO" style="font-size: 12pt;">reprezentat atît de Dacia, cît si de teritoriul sud-dunarean. Românii apar ca urmasi ai romanilor în aceasta parte a Europei,iar stirile despre teritoriul de la nord de Dunare sînt sumare, istoria secolelor care urmeaza retragerii aureliene se petrece mai mult in actuala Bulgarie decît în România de astazi. (...).</span></span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Primul tarat bulgar a fost, asadar, bulgaro-român, iar cel de-al doilea româno-bulgar; <i>Imperiul româno-bulgar, </i>întemeiat de vlahii sud-dunareni Petru si Asan, si înaltat la apogeu de Ionita, avea sa re prezinte, pîna în faza istoriografiei comuniste, un capitol important de istorie româneasca. Kogalniceanu prelungeste regatul vlahilor transdanubieni pîna la anul 1394, cînd a fost distrus de turci (este vorba, fireste, despre taratele bulgare); el afirma de asemenea ca românii din Balcani au dat mai multi împarati Romei si Bizantului. Laurian se refera de asemenea la <i>regatul bulgaro-român </i>(primul tarat), apoi la <i>imperiul românilor si al bulgarilor </i>(al doilea tarat, pîna la sfîrsitul secolului al XlV-lea).<span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"></span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Sa remarcam ca deplasarea principalei scene a istoriei românesti de la nord de Dunare la sudul fluviului, si pentru mai multe secole, putea sugera un scenariu apropiat de cel sustinut de imigrationisti, chiar daca istoricii români se manifestau ca partizani ai continuitatii. Romanitatea sud-dunareana era pur si simplu mai activa, mai "vizibila" decît romanitatea din fosta Dacie.</span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Fata de aceasta generoasa expansiune a spatiului românesc </span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Hasdeu procedeaza, în <i>Istoria critica a românilor, </i>la o limitare</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"> severa. Lipsa elementelor germanice în limba româna îl </span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">dermina sa îi retraga pe daco-romani din zonele nord dunarene si sud-dunarene</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">, unde este atestata prezenta migratorilor germanici. Spatiul de formare </span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"> a limbii si poporului român devine chiar mai îngust decat frontierele </span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"> Daciei romane. "Mapa etnografica" a României </span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">secolul al IlI-lea pîna în secolul al Vl-lea se întinde, dupa Hasdeu, </span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">de la Severin pîna-n Hateg, de la muntii Temesianei <span lang="RO" style="font-size: 12pt;">pîna-n Olt, departe de goti si de gepizi". Asadar, "nationalitatea româna s-a nascut si s-a dezvoltat în Oltenia pîna-n valea Hategului". Din Oltenia, românii aveau sa se reverse spre Ardeal, Muntenia si Moldova, într-un proces de lunga durata, început în secolul al Vl-lea si prelungit pîna în veacul al XlV-lea. Hasdeu insista asupra "fortei de expansiune a oltenilor".<sup> </sup>Pentru el, Oltenia a fost si ramîne nucleul nationalitatii române. Cu siguranta ca nationalistul Hasdeu a fost impresionat de "curatenia etnica" a Olteniei, provincia cu cea mai mica pondere a elementului strain dintre toate tinuturile românesti.</span></span></div><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Alt gen de limitare teritoriala întîlnim la Xenopol. Scopul sau este de a demonta punct cu punct argumentatia lui Roesler, care îsi publicase, în 1871, <i>Studiile românesti. </i>în sprijinul tezei originii sud-dunarene a românilor, Roesler invoca apropierea dintre daco-româna si macedo-româna, doua dialecte ale aceleiasi limbi, aflate astazi la mare distanta una de cealalta, precum si influenta sud-slava în limba româna. Replica lui Xenopol a aparut în 1884, sub titlul <i>Teoria lui Roesler. Studii asupra staruintei românilor în Dacia Traiana </i>(si în franceza, în 1885: <i>Une enigme historique. Les Roumains au Moyen Age). </i>Tactica sa urmareste doua obiective : mai întîi separarea neta, de la bun început, a românilor nord-dunareni si macedo românilor, si în al doilea rînd explicarea influentei sud-slave altminteri decît prin sejurul românilor la sud de fluviu. Potrivit lui Xenopol, Moesia ar fi fost slab romanizata în Antichitate; românii nu au avut deci cum sa se formeze aici. Elementul romanic se afla nu în Moesia, ci mai la sud, în Muntii Balcani.<br />
Nici o legatura directa, asadar, între cele doua trunchiuri romanice ale Rasaritului: "Daco-românii si macedo-românii sînt doua popoare deosebite prin obîrsia lor, care datoresc asemanarea lor covîrsitoare împrejurarii ca se trag din amestecul acelorasi elemente." Pentru a-i distanta si mai sensibil pe români de sfera balcanica, Xenopol îi îndeparteaza si de Dunare, împingîndu-ispre munti. în epoca migratiilor, românii s-ar fi retras în "cetatea" Carpatilor, în zona Transilvaniei; iata ceea ce explica unitatea <span lang="RO" style="font-size: 12pt;">remarcabila a limbii române, ca si existenta unor cuvinte de origine maghiara în graiul tuturor românilor, precum si "descalecatul" lui Negru Voda în Ţara Româneasca si al lui Dragos-Bogdan în Moldova. Dupa ultimul val migrator, cel al tatarilor, românii (dîndu-si seama ca migratiile s-au terminat ?) au coborît spre deal si cîmpie, întemeind cele doua principate. Formarea poporului român si continuitatea româneasca sînt limitate deci Ia Transilvania, desfasurîndu-se la adapostul arcului carpatic.</span></span></div><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">în ce priveste lamurirea influentei sud-slave - celalalt punct esential al demonstratiei lui Xenopol --, si aici asistam la o întoarcere completa a argumentelor lui Roesler. O data ce evolutia românilor la sudul Dunarii nu este de acceptat pentru el, - ramîne solutia inversa: expansiunea slavilor din sud la nord de fluviu. Xenopol considera ca primul tarat bulgar s-ar fi extins asupra întregului teritoriu românesc de astazi. Timp de cîteva secole, "România" a facut parte din Bulgaria. Iata explicat ritul slav în biserica româna si, în genere, influenta politica si culturala a slavonismului.</span></div><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Cu ce ochi ar privi astazi un nationalist român limitarea continuitatii românesti la Transilvania si supunerea primilor români taratului bulgar? si totusi, Xenopol a procedat asa din pur nationalism, în intentia de a narui pîna la temelie esafodajul construit de Roesler. Caile nationalismului sînt diverse si uneori neasteptate....</span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"></span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Hasdeu marginise "leaganul" poporului român la Oltenia. Xenopol îsi exprimase preferinta pentru alta dintre provincile românesti: Transilvania. </span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Onciul depaseste aceste limitari. într-un text conceput ca o recenzie a cartii lui Xenopol, dar devenit o lucrare de sine statatoare, una dintre monografiile fundamentale asupra chestiunii ("Teoria lui Roesler. Studii asupra staruintei românilor în Dacia Traiana de A. D. Xenopol. Dare de seama critica", în <i>Convorbiri literare, </i>1885), el opta pentru spatiul întreg al Daciei romane: Oltenia, Banatul si partea apuseana a Transilvaniei. Dar aria formarii poporului român se extindea, potrivit lui Onciul, si dincolo de Dunare. Moesia, superficial romanizata potrivit tezei lui Xenopol, devenea la Onciul un puternic focar de romanitate. Dunarea disparea ca granita. "România" originara cuprindea cam jumatate din teritoriul actual al României, dar în plus o parte însemnata din Bulgaria si Serbia de astazi....</span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><br />
</div></span></span></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"></span></span></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"></span><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Am vazut ca încadrarea romanitatii sud-dunarene în istoria româneasca avea deja o traditie în istoriografia nationala. Onciul se refera însa nu numai la un teritoriu comun al românilor si vlahilor balcanici, ci, într-un sens partial apropiat de al imigrationistilor, la alimentarea romanitatii nord-dunarene cu valuri romanice din sud. Teoria sa, numita <i>admigrare, </i>prezinta o solutie de sinteza sau de compromis între teza stricta a continuitatii si teza nu mai putin stricta a imigratiei. Din punctul de vedere al lui Onciul, poporul român s-a format atît prin continuitatea elementului daco-roman din provincia Dacia, cît si prin aportul considerabil de populatie romanizata de la sudul fluviului. în primele secole al Evului Mediu, elementul roman din Peninsula Balcanica era chiar mai puternic "decît putea sa fie în Dacia Traiana pe timpul na valirilor. Acest element roman al tarilor balcanice - afirma Onciul - este fara îndoiala identic cu cel român, si astfel istoria noastra se petrece la început mai ales în Peninsula Balcanica, de unde ea si purcede mai întîi prin cucerirea romana a tarilor traco-ilirice si romanizarea acestora. Ar fi foarte gresit a renunta la aceasta istorie si a ne margini trecutul numai la Dacia Traiana, unde se pare ca îl vom cauta pentru acel timp în zadar, spre a-l cunoaste si întelege."</span></div><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Din secolul al VII-lea timp de cîteva veacuri, în urma in vaziei slave la sud de Dunare rezervorul romanic al Balcanilor a alimentat considerabil spatiul nord-dunarean a carui romanitate, desi supravietuise, fusese totusi diminuata prin multiplele invazii barbare. Ca si Xenopol, Onciul argumenteaza apartenenta teritoriilor din stînga Dunarii la taratul bulgar, ceea ce ar fi facilitat procesul "admigrarii". El considera chiar - spre deosebire de Xenopol - ca si al doilea tarat - Imperiul româno-bulgar s-ar fi întins pîna la Carpati, fapt care ar explica, în si mai mare masura, ponderea elementului românesc în aceasta constructie politica. Aici s-ar afla si originile Ţarii Românesti, Muntenia desprinzîndu-se la un moment dat de statul Asanestilor. Populatia <span lang="RO" style="font-size: 12pt;">româneasca s-ar fi extins la rasarit de Olt si de Carpati - în Muntenia si Moldova - abia începînd din a doua jumatate a secolului al Xl-lea (în urma abandonarii acestor tinuturi de catre pecenegi). Românii apareau astfel în acelasi timp ca autohtoni (în Dacia romana), imigranti (de la sud de Dunare) si cuceritori (în Principate).</span></span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><strong>Remarcam doar ca teza admigratiei reusea o îmbinare abila între continuitate si imigrationism, propunînd raspunsuri plauzibile la toate întrebarile incomode ale imigrationistilor. O data ce elementul românesc s-a format si la sud de Dunare, toata argumentatia imigrationista nu mai putea fi folosita împotriva continuitatii nord-dunarene! (...).</strong></span></span></div><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Pe aceeasi linie de sinteza între continuitate si imigratie s-au situat si cei mai de seama lingvisti români. în ansamblu, se poate constata o mai mare disponibilitate a lingvistilor decît a istoricilor în ce priveste luarea în considerare a romanitatii sud-dunarene ca element fondator. </span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><u>Cel mai departe avea sa mearga Alexandru Philippide (1859-1933) care, în lucrarea sa <i>Originea românilor </i>(1923-1927), a sustinut stingerea completa (sau aproape completa) a romanitatii nord-dunarene dupa retragerea aureliana si recolonizarea teritoriului actual al României cu populatie romanica venita de la sud de Dunare începînd din secolul al Vll-lea (si<br />
pîna în secolul al XI-lea).</u></span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><br />
</div><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Deosebindu-se doar partial de Roesler si de Philippide, Ovid Densusianu (1873-1938) a luat în considerare, în <i>Histoire de la langue roumaine </i>(1902), lucrare care s-a bucuratde o larga audienta în lingvistica romanica, supravietuirea unui oarecare element roman la nordul Dunarii, mai ales în sud-vestul României de astazi; totusi, si din punctul lui de vedere, elementul balcanic a fost mai important decît cel autohton, avîndu-si însa obîrsia nu în Moesia, <span lang="RO" style="font-size: 12pt;">cum se considera îndeosebi, ci mai la vest, în lliria. în sfîrsit, Sextil Puscariu (1877-1948) a propus o sinteza lingvistica implicînd în egala masura teritoriul Daciei Traiane si provinciile traco-ilirice ale Peninsulei Balcanice...</span></span></div><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Pe linia Onciul-Puscariu merge si G. 1. Bratianu în <i>Une enigme </i><i>et un miracle historique: le peuple roumain </i>(1937, editie româneasca 1940), lucrare în care polemizeaza cu imigrationistii, acceptînd totusi originea partial sud-dunareana a limbii române si a poporului<br />
român, dupa cum concede teoriei imigrationiste si faptul ca "regiunea </span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">de la est de Carpati, Moldova si Basarabia, a fost desigur ultima etapa a expansiunii române în Evul Mediu".<sup> </sup>Romanizarea relativ tîrzie a spatiului moldovenesc (în secolul precedînd constituirea principatelor) nu însemna însa, potrivit lui Bratianu, un argument în favoarea prioritatilor slave, deoarece slavilor, mentionati de Iordanes si Procopiu, le luasera locul între timp diverse popoare de stepa, precum <strong>pecenegii si cumanii</strong>. Daca Moldova n-a fost la origine româneasca, ea n-a fost, asadar, nici slava!</span></div><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"></span><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Ideea dublei origini, nord- si sud-dunareana, este exprimata clar si de P. P. Panaitescu, în manualul sau de istorie a românilor: "[...] din existenta elementului albanez în limba româna si din asemanarea dialectelor daco-român si macedo-român rezulta ca locul de formare al neamului românesc este valea Dunarii de jos pe ambele maluri ale acestui fluviu, Dacia Traiana, precum si cele doua Moesii (Bulgaria si Serbia)."</span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><strong><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">O constatare se impune, poate neasteptata pentru cititorul român de astazi, supus timp de decenii, în era comunismului nationalist, unei violente campanii antiroesleriene: este faptul alegerii, de multi specialisti români, istorici si lingvisti, a unei solutii de compromis între continuitate si imigrationism (cu multiple nuante în ce priveste intinderea teritoriilor nord, sau sud dunarene pe care s-a format limba româna si poporul român...</span></span></strong></span></span></div><div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><strong><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><a href="http://www.scritube.com/literatura-romana/carti/LUCIAN-BOIA-Istorie-si-mit-in-651021223.php" target="_blank"><span style="color: red;">Sursa</span></a></span></span></strong></span></span></div></span></span></span></span></span></span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><strong><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"></span></span></strong></span></span> </span>Unknownnoreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-43224687187723711692012-04-01T10:30:00.001-07:002012-04-01T10:30:33.049-07:00Despre un popor asimilat: Cumanii (II)<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Deoarece, în ultimul timp tot mai multi istorici accepta un aport turanic la întemeierea Tarii Românesti<span class="Apple-converted-space"> </span>[</strong></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn1" name="_ftnref1" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>1]</strong></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>, e interesant de aflat, pe scurt, cine au fost cumanii.</strong></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Daca rasfoiesti un manual de istorie medievala, la un capitol minuscul dedicat migratiilor poti citi în trei cuvinte cum resturi ale migratorilor s-au pierdut în masa majoritara, prin asimilare. Ramâi cu impresia ca aceste popoare erau cumva niste mase amorfe, fara cultura si sub standardele epocii lor, motiv pentru care au pierit din istorie. Nimic mai fals. Iar cazul cumanilor este sugestiv în acest sens.</span></span><br />
<a name='more'></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgf7op21Nxqs4KbcfmFFhJQmd79ivHeICWZpWE6FkHjvrdRL9qE3qJedLXHENvLbZ-p5wUeGga-nigPRAXIjnx-D4Mith10XmnPIk5HcJ_qFJlZpMz8Kjd6j6rfQ6-jzX9HVNRZE61FcRn7/s1600/cuman-350x208.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; cssfloat: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" dea="true" height="118" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgf7op21Nxqs4KbcfmFFhJQmd79ivHeICWZpWE6FkHjvrdRL9qE3qJedLXHENvLbZ-p5wUeGga-nigPRAXIjnx-D4Mith10XmnPIk5HcJ_qFJlZpMz8Kjd6j6rfQ6-jzX9HVNRZE61FcRn7/s200/cuman-350x208.jpg" width="200" /></a></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cumanii (sau Comanii) cum erau numiti în izvoarele latine erau un popor de origine turca veche<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn2" name="_ftnref2" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[2]</span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">, ramura occidentala a kimekilor. Diversele variante ale denumirii lor în rusa (polovti), armeana (khartes) si germana (valwen) s-ar traduce prin "popor galben, palid, luminos". De undeva din stepele Mongoliei ei au înaintat pâna în zona lacului Aral de unde s-au întins pâna pe cursul inferior al Dunarii. Ocupatia lor principala era cresterea oilor, cailor, vacilor si a camilelor - pe care le-au aclimatizat pâna în stepa eurasiatica. Din acest motiv practicau un nomadism ecvestru, care însemna deplasarea pe areale întinse în cautare de noi pasuni. În urma cu o mie de ani ocupau stepa Eurasiei, iar tara lor, numita Cumania, se întindea pâna pe lantul Carpatilor, incluzând teritoriul statelor medievale de mai târziu Tara Româneasca si Moldova, unde, începând din sec. XII, sunt mentionati frecvent. Mihail Siriacul relateaza ca la sfârsitul sec.XII cumanii erau stabiliti la granita Imperiului Bizantin si se alaturasa "poporului crestin" de acolo. Centrul lor de greutate era în stepa de la nordul Dunarii si denumirea acesteia de "Stepa Cumanilor" a ramas pâna târziu în evul mediu<span class="Apple-converted-space"> </span>[</span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn3" name="_ftnref3" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">3]</span></a><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">. Limba cumana, azi disparuta, era un fel de "limqua franqa" vorbita pe un spatiu imens<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn4" name="_ftnref4" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[4]</span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Se pare ca nu aveau o conducere unitara, ci mai multi nobili si regi care, în caz de razboi, se mobilizau rapid. Încet însa, se infiltreaza si în conflictele statelor din Europa, pentru ca apoi sa devina nelipsiti din confruntarile ungurilor, bulgarilor, bizantinilor. În lupta de la Lebunion, prezenta cumanilor a fost decisiva în distrugerea aproape totala a pecenegilor.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Nomadismul ecvestru, azi aproape disparut, era raspândit în lumea întreaga, cuprinzând regiuni întregi. Poporul lor era estimat la un milion de oameni, destul de mult pentru acel timp. Vreme de aproape doua sute de ani, pâna la aparitia tatarilor, cumanii au fost cei care au controlat zona si implicit au întârziat formarea unor state medievale românesti. Dar nimic în lumea stepelor nu era stabil si, în timp de cumanii îsi consumau fortele în Balcani, puterea lor în stepe scadea. De la rasarit s-a ivit un alt popor, nu foarte mare, dar salbatic. Spre deosebire de turanici, a caror prezenta se manifesta prin controlul militar, dar care colaborau cu populatiile autohtone, mongolii vor produce o adevarata catastrofa demografica, economica si sociala pâna în centrul Europei.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Dupa ce cumanii au fost învinsi la Kalka, în 1223, mongolii s-au revarsat spre Europa. Gravitatea confruntarilor a fost atât de mare, încât cumanii au cerut sprijin chiar si dusmanilor lor traditionali, rusii, care, lasând la o parte trecutul însângerat, s-au grabit sa îi ajute. Dupa Kalka, unitatea de actiune cumana nu a mai existat. Unii s-au refugiat în Crimeea, dar au fost robiti de tatari</span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn5" name="_ftnref5" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: #0a745a; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">s5t</span></a><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">. Altii s-au repliat la stânga Nistrului, pentru o vreme. Dar revenirea tatarilor în forta, dupa 1236, i-a silit sa plece de acolo, parte spre Caucaz, parte spre Peninsula Balcanica, iar alta parte în Ungaria.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Trecerea în Bulgaria a 10.000 de cumani s-a produs prin forta. Desi Taratul Vlaho-Bulgar datora cumanilor, de la care primisera mereu sprijin, chiar existenta sa, bulgarii nu i-au primit. Au trecut prin foc si sabie totul pâna în Macedonia, unde s-au stabilit. Ulterior au fost utilizati ca forta militara de catre bizantini.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><br />
</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><b>Cumanii din Ungaria si puterea unui zvon</b><span class="Apple-converted-space"> </span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn6" name="_ftnref6" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[6]</span></a></div><div style="text-align: justify;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Ungurii îi numeau pe cumani "kun" sau "kunor". 40.000 (fara femei si copii) de cumani, condusi de regele Kuthen, au cerut regelui Ungariei, Bela al IV-lea, sa îi primeasca în tara lui. Acesta i-a primit cu bunavointa, calculând potentialul lor militar. Au fost crestinati în rit catolic si nasul de botez al lui Kuthen a fost chiar regele maghiar. Convietuirea lor alaturi de unguri a fost însa imposibila. În primul rând datorita faptului ca aveau preocupari diferite. Ungurii încep sa îi acuze pe cumani ca vitele lor le distrug semanaturile si recoltele, ca le rapesc femeile, ca autoritatile îi favorizeaza etc. Dupa mai multe interventii si discutii, Dieta maghiara s-a întrunit si a hotarât ca populatia cumana sa fie separata pe familii nobiliare care, cu oamenii lor, sa fie raspândite în toate provinciile Ungariei. Aceasta decizie a fost respinsa de Cumani, care au refuzat sa se desparta si prin urmare s-au dus cu totii în tinutul nelocuit al Ungariei. Disensiunile au încetat, dar viata lor în pustie nu era prea fericita, de vreme de unii cumani ajunsi în saracie se angajeaza, pe mai nimic, la unguri. Când lucrurile pareau linistite apar tatarii. Regele si nobilimea maghiara s-au mobilizat greu. I-au chemat si pe cumani ,care au venit cu totii "într-o inima de pe unde se aflau". S-a raspândit însa un zvon conform caruia cumanii ar trece de partea tatarilor. Zvonul s-a dovedit ulterior fals, dar consecintele lui au fost catastrofale. În primul rând, regele Kuthen a fost arestat, ungurii s-au rasculat împotriva cumanilor si cum garda care urma sa îl însoteasca pe Kuthen la rege a intrat înnarmata, garda cumana a ripostat cu sageti. Desi ungurii spun ca nu au vrut sa îl omoare, capul lui Kuthen a fost aruncat pe fereastra multimii rasculate. Când cumanii au auzit de asasinarea regelui lor au fost descumpaniti, dar daca au fost atacati de unguri au ripostat si, trecând prin foc tot ce le iesea în cale, au parasit ungaria, trecând în Bulgaria.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><br />
</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><b><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">O batalie de o zi si o stapânire de 100 de ani</span></b></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Între timp tatarii înaintau spre inima Ungariei, pe trei cai, într-un stil de lupta neconventional, plin de capcane si viclesuguri. Maghiarimea se baza pe numarul mare. Batalia de la Mohi, de pe râul Sajo a fost însa o nenorocire pentru toata Ungaria, pentru mai bine de o suta de ani. Chiar si regele a fugit pe cai ocolite si a platit mult sa fie gazduit la ducele Austriei (se va razbuna mai târziu când va reveni cu ajutor cuman). Nimic din tehnica de lupta europeana nu s-a putut aplica în lupta cu tatarii. Întâi, strategia lor de a fi aparati dintr-o parte de un râu s-a dovedit zero. Tatarii au trecut într-o singura noapte râul înnot si i-au înconjurat. Apoi, ideea lor ca exista un început si un sfârsit al luptei nu se aplica. Tatarii nu raspundeau la riposta, se retrageau, dar atacau când nu visai. În al treilea rând, ploaia de sageti care întuneca cerul si care venea de pretutindeni, specifica atacului arcasilor nomazi, care trimiteau sageti din goana cailor, era imposibil de neutralizat. Si altceva ce europenii nu stiau era ca razboiul era total. Dupa ce au terminat cu ostirea, tatarii s-au napustit asupra populatiei civile, care a fost masacrata în masa. Erau ucisi pe drumuri, în biserici, în case, în paduri. Pustiul pe care l-au lasat tatarii în Ungaria era de nedescris.</span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><b><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Prezenta cumanilor ar fi schimbat ceva?</span></b></div><div style="text-align: justify;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cert este ca unor razboinici nomazi doar o cavalerie nomada le putea raspunde, iar singurii care stiau sa lupte cu tatarii erau cumanii. Înca de la venirea lor în Europa cumanii au dovedit ca luptau diferit de ceilalti. Atacurile lor aveau mereu elementul surpriza, fie ca atacau noaptea, fie din locuri de unde nu te asteptai. De asemenea, stapâneau tehnica învaluirii adversarilor, foloseau locurile înguste, mlastinile, simulau atacuri în alte zone, pentru ca apoi sa atace din alta parte. Ca sa nu mai spun ca ploaia de sageti pe care cumanii au abatut-o asupra cruciatilor care atacasera Imperiul Bizantin în 1204, a ramas de neuitat pentru francii care si-au pierdut atunci pe "vestitul împarat Balduin". Cumanii luptau de pe cai, în goana, ca unii care stateau tot timpul pe cai, de acolo vorbeau, îsi mânau vitele, se odihneau si tot caii îi însoteau în mormânt.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Faptul ca erau singurii care aveau sanse împotriva tatarilor o dovedeste lupta din 1285, când atacul tatar asupra Ungariei a fost respins doar de cumani, ramasi sa lupte alaturi de regele Ladislau al IV-lea, abandonat de nobilimea maghiara.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Între timp, Ungaria, confruntata cu o criza demografica, i-a reprimit pe cumanii care aici se vor stabili definitiv.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><br />
</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><b><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cumanii si vlahii – o prietenie pe vecie</span></b></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Asa cum spuneam, Tarile Române faceau parte din Cumania înca din secolul XII. Nu stim daca vlahii si cumanii vor fi încheiat vreo alianta pecetluita dupa obiceiul cuman pentru a deveni frati de sânge</span><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"> </span></span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn7" name="_ftnref7" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: #0a745a; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[7]</span></a><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">, însa remarcam ca între cele doua populatii nu sunt semnalate incidente, desi, ca toti turanicii, cumanii erau instabili în aliante. Aproape cu toate popoarele vecine cumanii au avut conflicte. Au batut cnezatele rusesti în mod sistematic si constant, pe unguri de câte ori era nevoie, cu bizantinii de câte ori diplomatia acestora slabea. Pe vlahi însa niciodata (este drept ca adunate laolalta cnezatele si voievodatele românesti nu ar fi facut fata hoardelor cumane, în timpul lor de glorie), ba dimpotriva, sunt mentionate împreuna, în vecinatate sau luptând împotriva unui dusman comun. Când cumanii au atacat Imperiul Bizantin si au distrus printre altele si cetatea de la Pacuiul lui Soare, vlahii din Balcani i-au condus prin cararile laturalnice din munti. Atunci când vlahii si bulgarii s-au rasculat împotriva stapânirii bizantine, Petru si Asan, vlahi, conducatorii rascoalei, s-au refugiat la nordul Dunarii de unde au revenit cu ajutor cuman si au înfiintat al doilea Tarat Vlaho-Bulgar. Si de atunci sprijinul cuman acordat tânarului tarat nu a mai încetat. Când ungurii vor sa atace Vidinul, trei capetenii cumane din Oltenia le tin calea. În 1204, când cruciatii ataca si cuceresc Constantinopolul, împartind provinciile Ionita Caloian trimite "grabnic soli în Cumania dupa ajutor"</span><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"> </span></span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn8" name="_ftnref8" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: #0a745a; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[8]</span></a><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span class="Apple-converted-space"> </span>si acestia raspund rapid cu 10.000 de turcomani alesi, care vin cu totii calari si împreuna cu oastea ridicata de Ionita, luptând "ca turcii", îi bat pe cruciati.</span></span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Vlahii de la nordul Dunarii sunt mentionati alaturi de cumani, luptând împotriva ungurilor în Transilvania si împotriva tatarilor, atunci când acestia au aparut în Moldova.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">În 1224 pe Siret se înfiinteaza o Episcopie Catolica a Cumaniei destinata cumanilor crestinati si care se întindea teritorial în sudul Moldovei, nord-estul Munteniei si sud-estul Transilvaniei</span><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"> </span>[</span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn9" name="_ftnref9" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: #0a745a; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">9]</span></a><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">. În cadrul acesteia sunt mentionati si schismaticii ,precum si pseudo-episcopii lor, termeni prin care catolicii îi desemnau pe ortodocsi si preotii lor.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Desi exista voci care spun ca, dupa dezastrul de la Kalka, cumanii din Tara Româneasca si Moldova ar fi trecut în Ungaria, avem motiv sa credem ca cei plecati în bejenie erau cumanii din stepele Eurasiei, care au fost aproape de zona atinsa direct de tatari. Astfel ca la invazia mongolilor din 1241 , Episcopul cumanilor de pe Siret lupta împotriva tatarilor, alaturi de formatiunea condusa de Miselav, care grupa populatia autohtona. Cumania de pe viitorul teritoriu al Tarii Românesti, continua sa apara în documente si în 1247, dupa trecerea tatarilor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Diploma Ioanitilor din 1247 ne lasa sa întelegem ca acestia locuiau în zone separate, ceea ce era firesc. Actul mentionat pomeneste cnezatele lui Ioan si Farcas si voievodatele lui Litovoi si Seneslau, toate formatiuni românesti (sau ale olahilor, cum spune documentul) precum si Cumania, aflata undeva prin Muntenia de azi</span><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"> </span></span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn10" name="_ftnref10" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: #0a745a; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[10]</span></a><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">. Poate nu întâmplator toponimul de Baragan este turanic, ca si acela de korgan</span><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"> </span></span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn11" name="_ftnref11" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: #0a745a; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[11]</span></a><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Si un fapt picant: femeile cumane erau frumoase. Pe acest considerent printesele cumane se casatoresc în familiile domnitoare din Bizant pâna în Ungaria si mai departe în dinastia de Anjou, si din Balcani pâna în Rusia. Sotia lui Ionita Caloian era cumana. Prin aceste înrudiri, onorate cu daruri bogate de cai si oi si vite si camile, hanii cumani cu tot cu ostile lor intra în calculele politice europene.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><br />
</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><b><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A fost cuman Basarab I?</span></b></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Domnitorul Basarab I, care a pus piatra de temelie la independenta Tarii Românesti purta un nume cuman (toti istoricii au cazut de acord în aceasta privinta), la fel ca si tatal sau, Tokomer, fapt care presupune originea lui cumana. De altminteri, în acea vreme ostile cumane erau înca puternice si puteau lupta împotriva tatarilor. Fireste ca doar cu alde Arslan, Baba, Burciu, Balaban, Tocsaba si Talaba</span><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"> </span>[</span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn12" name="_ftnref12" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: #0a745a; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">12]</span></a><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span class="Apple-converted-space"> </span>nu poti face o tara, dar se pot organiza cnezatele si voievodatele existente, lipsite de coeziune si forta militara. Daca admitem însa originea cumana a lui Basarab I, ni se ofera însa o cu totul alta perspectiva si constatam ca s-ar rezolva o serie de probleme pentru care a curs multa cerneala si s-au dus multe cotroverse.Care ar fi acestea? Urmatoarele:</span></span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Legenda lui Negru Voda - întemeietorul Tarii Românesti. Desi acest personaj enigmatic a fost identificat de unii cu Basarab I, de altii cu Tokomer, tatal sau, iar altii l-au considerat o creatie carturareasca de secol XVI<span class="Apple-converted-space"> </span>[</span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn13" name="_ftnref13" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">13]</span></a><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">, facându-se o asociere între nume si blazonul cu corb atribuit lui, cert este ca acest personaj a existat din simplul motiv ca în mentalitatea medievala imaginatia<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn14" name="_ftnref14" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[14]</span></a><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span class="Apple-converted-space"> </span>nu îsi avea locul, ca forma de expresie; nu puteai inventa un voievod a carui statuie a stat în biserica Sf. Nicolae Domnesc din Arges pâna în sec. XIX. S-a spus, chiar de catre istorici cu renume, ca cognomenul de Negru s-ar fi tras de la fata lui mai tuciurie. Noi consideram însa ca supranumele s-ar traduce prin "voda din nord", pentru ca în epoca culoarea negru desemna punctul cardinal Nord. Daca admitem aceasta, atunci gasim explicatii si pentru o alta legenda controversata, aceea a descalecatului. Calatorii medievali si traditia vorbesc despre o statuie a lui Negru-Voda pusa în biserica ctitorita de el. Ceilalti Basarabi au doar pietre funerare. Însa, doar la cumani exista obiceiul punerii de statui de piatra pe morminte<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn15" name="_ftnref15" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[15]</span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">, ceea ce înseamna ca Negru Voda a fost mai degraba Tokomer.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Legenda descalecatului. Oricât ar fi înghesuit istoricii români aceasta traditie în orizontul valah este clar ca nu încape. Nu poate fi legata de români. Atunci s-a încercat transformarea "descalecatului" în "asezare, întemeiere". Pâna la urma s-a renuntat si legenda a fost aruncata în sfera creatiilor carturaresti, fara un adevar istoric, considerându-se ca a fost copiata dupa alte cronici ale timpului. Traditia descalecatului apare si la bulgari si la unguri, care departe de a se dezice de ea, fac din ea un început de lume. Daca admitem însa ca Negru era un voda, adica un conducator de osti cuman, venit din nord sa lupte împotriva tatarilor, atunci descalecatul se explica, dar se refera la o traditie a cumanilor si nu a vlahilor, care erau deja pe loc, nu aveau de unde sa vina, daramite sa descalece. Însa, pentru un popor de calareti, "descalecatul" era un eveniment sinonim cu o întemeiere.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><br />
</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Problema confesiunii Catolice a primilor Basarabi</strong>. </span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Nimeni nu a putut gasi momentul si nici ratiunea trecerii primilor Basarabi de la Ortodoxie la catolicism, pentru ca apoi urmasii lor sa revina la Ortodoxie si s-a scris mult despre alta. Daca admitem originea cumana a acestora se întelege însa ca erau catolici. Ajunsi domni într-o tara predominat ortodoxa acestia si-au schimbat cu timpul confesiunea respectând credinta supusilor lor.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font: 13px/19px sans-serif; letter-spacing: normal; margin: 0.4em 0px 0.5em; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Rugăciunea<span class="Apple-converted-space"> </span><i><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Tat%C4%83l_Nostru" style="background-clip: initial; background-image: none; background-origin: initial; color: #0b0080; text-decoration: none;" title="Tatăl Nostru">Tatăl Nostru</a></i><span class="Apple-converted-space"> </span>în limba cumană:</div><dl style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; font: 13px/19px sans-serif; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0.5em; margin-top: 0.2em; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>bizim atamiz kim-szing kökte</b></dd><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>szentlenszing szening ading</b></dd><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>düs-szün szening könglügüng</b></dd><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>necsik-kim dzserde alaj kökte</b></dd><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>bizing ekmegimizni ber bizge büt-bütün künde</b></dd><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>ilt bizing minimizni</b></dd><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>necsik-kim biz ijermiz bizge ötrü kelgenge</b></dd><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>iltme bizni ol dzsamanga</b></dd><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>kutkar bizni ol dzsamannan</b></dd><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>szen barszing bu kücsli</b></dd><dd style="line-height: 1.5em; margin-bottom: 0.1em; margin-left: 1.6em; margin-right: 0px;"><b>bu csin ijgi tengri amen.</b><span class="Apple-converted-space"> </span>(Kunszentmiklós,<span class="Apple-converted-space"> </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria" style="background-clip: initial; background-image: none; background-origin: initial; color: #0b0080; text-decoration: none;" title="Ungaria">Ungaria</a>)</dd></dl><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Stapânirea de catre primii Basarabi a Basarabiei sau Buceagului.</strong> </span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">De ce Basarab I a mers sa elibereze tocmai acele tinuturi de sub tatari, cunoscute ca fiind, în vremurile lor, incluse în <strong>Cumania Neagra</strong>? Nu cumva ca acela era domeniul clanului lor nobiliar, de unde vor fi plecat în Transilvania si de acolo au coborât la sud de munti. Basarabia a fost considerata pâna târziu ca parte diferita de Tara Româneasca si Moldova.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Asa-zisa suzeranitate a Ungariei asupra teritoriilor de la est si sud de Carpati. Unii o contesta, iar altii o aproba. Cert este ca unele documente o mentioneaza. Noi credem ca aceasta suzeranitate s-a manifestat doar asupra teritoriilor locuite de cumani. Probabil ca, dupa batalia de la Kalka, din 1223, cumanii din aceste teritorii, lipsiti de puterea conferita de centrul lor din stepa si cunoscând pericolul tatar, încheie o alianta cu singura putere militara aflata în vecinatate, care era Ungaria. Aceasta relatie, care va fi fost de vasalitate, nu-i implica si pe vlahi, dovada diploma din 1247, care arata un statut diferit al Cumaniei de la sud de Carpati fata de Ungaria, în comparatie cu relatia avuta de formatiunile vlahilor cu ungurii. Asa s-ar explica de ce Papalitatea si Ungaria a înfiintat episcopia cumana pe Siret, tocmai dupa 1223. În consecinta, era firesc ca tot un cuman sa dezlege aceasta dependenta formala a regiunii prin batalia de la Posada.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Chiar si un mit fundamental al literaturii române, balada mesterului Manole, în care apare Negru Voda - ctitor al unei biserici crestine, pentru care se face un sacrificiu uman prin zidirea unei femei vii, poate sa îsi gaseasca analogii în epoca. În plin ev mediu, în secolul XIII, când va fi trait Tokomer, tatal lui Basarab, identificat cu Negru-Voda, cumanii practicau sacrificii umane. Persoanele alese pentru sacrificiu proveneau din alte neamuri decât cumanii si erau ziditi de vii în mormintele razboinicilor. Samanismul cumanilor, adoratori ai zeului Tangri si ai focului, era viu înca în secolul XIV, chiar si printre cumanii crestinati, fapt ce a determinat papalitatea sa intre în forta, iar pe cumani sa reactioneze brutal<span class="Apple-converted-space"> </span>[</span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn16" name="_ftnref16" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">16]</span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Pe scurt, un voievod cuman din Transilvania trece la sud de Carpati, cu sau fara aprobarea Coroanei Maghiare, lupta împotriva tatarilor, reuseste sa obtina acordul cnezilor si voievozilor locali si cu totii pun bazele Tarii Românesti. Cu timpul îsi recupereaza domeniile din Buceag si le alipeste noii formatiuni. Un scenariu verosimil pentru secolul XIII-XIV, pastrat în traditia orala si consemnat în cronici mai târziu.</strong></span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><br />
</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><b><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Integrarea în societatea europeana</span></b></div><div style="text-align: justify;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Asimilarea cumanilor a trecut printr-o perioada de integrare diferita de la zona la zona. Un aport în asimilare lor l-au avut crestinarea, dispersarea comunitatilor, numarul mic ramas în regiune, schimbarea modului de viata adica sedentarizarea.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Desi în Ungaria, regele Kuthen recomandase supusilor sai sa învete limba tarii în care se aflau, totusi ungurii au intervenit în forta pentru sedentarizarea cumanilor, interzicându-le sa mai traiasca în corturi si barbatilor. Pe teritoriul Ungariei au fost organizati într-un district separat cu autonomie administrativa si juridica, mentionat si într-un document din 6 mai 1745 - emis în timpul Mariei Tereza. Datorita acestei autonomii, care se va sfârsi doar pe la 1848, ei au avut un nivel de viata mai ridicat decât restul iobagilor<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftn17" name="_ftnref17" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[17]</span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Pe teritoriul de azi al României, asimilarea lor s-a produs mult mai repede. Deja prin secolul XVI traditia lor dispare. Amintirea lor persista în nume de familie: Coman, Comanesti, Comana, dar si altele, si o serie de toponime din Moldova (Tecuci, Covurlui, Vaslui etc), Muntenia (Baragan, Comana, Teleorman, Caracal, Hateg, Cozia, Hurez), dar si din Transilvania; precum si multe cuvinte (chior, dusman, huhurez, ursuz etc) si traditii culinare (preparatele la ceaun si ciorba).</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cine a spus ca a fi razboinic înseamna si învingator? Nimeni.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><br />
</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><b><span style="color: #cc0000; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml" target="_blank">Emilia Corbu</a></span></b></div><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"></span><br />
<div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref1" name="_ftn1" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[1]</span></span></a><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">A se vedea si articolul lui Neagu Djuvara pe net la<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span><a href="http://www.itcnet.ro/history/arhive" style="color: #0a745a; text-decoration: none;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">www.itcnet.ro/history/arhive</span></a></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref2" name="_ftn2" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[2]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Diferiti de turcii selgiucizi care vor forma Imperiul Otoman.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref3" name="_ftn3" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[3]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Foarte multe date despre ei se pot gasi la Victor Spinei<i>, Marile migratii din estul si sud-estul Europei,</i><span class="Apple-converted-space"> </span>Institutul european, 1999, p.202-314; Petre, Diaconu,<span class="Apple-converted-space"> </span><i>Les Coumanes au Bas-Danube</i>, Ed. Academiei RSR, 1971, Victor Spinei,<span class="Apple-converted-space"> </span><i>Generalitati privind nomadismul ecvestru în extremitatea vestica a Eurasiei în sec. IX-XIII,</i>Arheologia Moldovei, XXVII, 2004, p.97-135;</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref4" name="_ftn4" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[4]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">S-a pastrat un Codex Cumanicus.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref5" name="_ftn5" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[5]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cumanii robiti au fost utilizati în razboaie fiind trimisi sa lupte înaintea t<span lang="RO">a</span>tarilor. În consecin<span lang="RO">t</span>a comunita<span lang="RO">t</span>ile lor se pare c<span lang="RO">a</span><span class="Apple-converted-space"> </span>nu au avut sanse de supravietuire.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref6" name="_ftn6" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[6]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Facem trimitere direct la izvor: Magistrul Rogerius, Cântecul de jale privitor la distrugerea Ungariei de catre t<span lang="RO">a</span>tari,<span class="Apple-converted-space"> </span><i>Izvoarele Istoriei Românilor</i>, vol.V-VI, Bucovina, 1935, colectia Gh. Popa- Lisseanu.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref7" name="_ftn7" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[7]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Chiar si cu conducatorii latini ai Constantinopolului, cumanii pretindeau sa pecetluiasca aliantele în felul lor, punând într-un pocal de vin si apa ce urma sa fie baut împreuna, picaturi din sângele fiecaruia. De remarcat ca fratia de cruce pecetluita cu sânge, este mentionata si în basmele populare românesti.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref8" name="_ftn8" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[8]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Cronica Moreei, FHDR, IV,1982, p.167-171.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref9" name="_ftn9" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[9]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Dealtminteri tot acolo se afla concentrate cele mai multe morminte turanice si cele mai multe toponime cumane su sufixul ,,lui,, sau ,, ui,,: Vaslui, Covurlui, Desnatui etc..</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref10" name="_ftn10" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[10]</span></span></a><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i>Diploma Cavalerilor Ioaniti</i>, DIR,I, C. Transilvania (1025-1250), Ed. Academiei RSR, 1951, p. 329-332.</span></span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref11" name="_ftn11" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[11]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Denumiore populara data tumulilor din Câmpia Româna si care adaposteau mormintele turanice.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref12" name="_ftn12" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[12]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Nume cumane</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref13" name="_ftn13" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[13]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Pavel Chihaia în lucrarea sa în cinci volume „Orasul medieval" are multe trimiteri si referiri la arta monumentala din timpul primilor precum si la literatura cronicareasca a epocii.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref14" name="_ftn14" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[14]</span></span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Imaginatia este apanajul epocii moderne si contemporane.</span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref15" name="_ftn15" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[15]</span></span></a><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span class="Apple-converted-space"> </span>In spatiul locuit de cumani s-au gasit peste o mie de ,,Kamena Baba,, adica statui de piatra reprezentând stramosii.</span></span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref16" name="_ftn16" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[16]</span></span></a><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span class="Apple-converted-space"> </span>Pal Engel, Regatyul Sf. stefan.Istoria Ungariei Medievale, editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p.133-135.</span></span></div><div class="MsoFootnoteText" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://www.rostonline.org/rost/iul-aug2007/cumanii.shtml#_ftnref17" name="_ftn17" style="color: #0a745a; text-decoration: none;" title=""><span class="MsoFootnoteReference" style="vertical-align: super;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">[17]</span></span></a><span style="color: black;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><span class="Apple-converted-space"> </span>Mai multe date la<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span><a href="http://adotbank.transindex.ro/html" style="color: #0a745a; text-decoration: none;"><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">http://adotbank.transindex.ro/html</span></a><span style="color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">.</span></div><br />
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><hr align="left" size="1" width="33%" /></div>Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-12676854437371212842012-04-01T10:11:00.002-07:002012-04-01T10:40:41.737-07:00Despre un popor asimilat: Cumanii (I)<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "Trebuchet MS", sans-serif;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: black; display: inline !important; float: none; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><strong>Să începem într-un stil oarecum glumeţ:</strong></span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "Trebuchet MS", sans-serif;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; display: inline !important; float: none; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;"><strong>În anul 1057, istoria acestor melaguri "s-a săturat" de pecenegii care bîntuiau pe aici şi ni i-a adus pe cumani... Lucru deloc uşor, ţinînd seamă că acest neam locuia, hăt, în stepa kirghiză, în Turkestan.</strong> </span></span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: "Trebuchet MS", sans-serif;"><span style="color: black;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; display: inline !important; float: none; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Cumanii vorbeau o turcă veche, asemanatoare cu cea a pecenegilor, luată la ... "mîna a doua" de la primii vorbitori europeni de turcă, bulgarii. Din punctul ăsta de vedere, cumanii erau înrudiţi cu khazarii, pecenegii, hunii şi avarii. </span><br style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" /><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; display: inline !important; float: none; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Spre deosebire de pecenegi, care au zăbovit la noi trei secole, cumanii au stat numai două, fiindcă valul următor de năvălitori, mongolii, a venit cu un secol mai devreme.</span></span></span><br />
<a name='more'></a><br style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" /><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; display: inline !important; float: none; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Cumanii nu aveau culoare politică, dar aveau culoare geografică. Astfel, cumanii albi locuiau şi jefuiau în Ucraina, iar cumanii negri operau în Moldova şi Muntenia, adică la periferie, după un obicei care, iată, s-a păstrat pînă azi... Mai serios vorbind, unii cercetători spun că indicele crescut al grupei sanguine B in zonele Bărăganului inclusiv Teleorman si pană in sudul Moldovei, continuînd pe cursul Siretului spre nord, s-ar datora tocmai populatiei de origine partial cumanică...</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;"><span style="font-family: "Trebuchet MS", sans-serif;"><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; display: inline !important; float: none; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></span><br style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" /><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; display: inline !important; float: none; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Între noi fie vorba, năvala cumană şi-a făcut banii. Fără ea, Basarab I ar fi fost român, iar localităţile Tîncăbeşti şi Bărcăneşti nici n-ar fi existat.</span><br style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" /><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; display: inline !important; float: none; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Toţi istoricii sînt de acord că raportul pagube/foloase, calculat sub ocupaţia cumană, nu sare din standardul epocii. Cumanii n-au fost mai răi decît alţi "Domni" călare care ne-au civilizat.</span><br style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" /><br style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" /><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; display: inline !important; float: none; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">De aceea, destinul lor un pic nedrept pune multă lume pe gînduri. Ce s-a întîmplat? Nimeni nu ştie, dar pentru asta s-au inventat istoricii. Ei spun că, în 1223, mongolii au executat o incursiune experimentală spre vest, în deschidere la marea năvală din 1241. Negri de supărare, cumanii albi s-au aliat cu cneazul Kievului şi ăsta e practic ultimul lucru pe care l-au mai făcut. Nici n-au apucat cadavrele lor să se descompună, că mongolii s-au retras, dar au revenit peste 18 ani cu o foaie de parcurs mai lungă.</span><br style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" /><br style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;" /><span style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323131; display: inline !important; float: none; font-family: Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 19px; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Traseul şerpuia printre gospodăriile Moldovei şi ale Munteniei, ocolindu-le insistent ca pe nişte focare de sărăcie. Cumanii negri s-au albit de spaimă şi au fugit în Ungaria, iar nouă ne-au lăsat doar numele Coman, pe care turcii şi tătarii din Dobrogea au avut la dispoziţie mai multe secole ca să-l romanizeze...<span class="Apple-converted-space"> </span></span></span></span><br />
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black; font-family: inherit;">Există de mult şi, firesc, în istoriografia noastră – aidoma altor istoriografii europene venerabile – o atracţie naturală spre vremea etnogenezelor şi spre aceea a întemeietorilor de state, timpuri incerte, cu multe taine. Pârvan în „Memoriale” vorbind despre istoricul prin excelenţă al începuturilor româneşti, Dimitrie Onciul numeşte foarte potrivit acest capitol „Misterul originei noastre în ţările de azi”. Din acest „Mister” al secolelor IX-XIV – o jumătate de mileniu pe care mulţi dintre noi au încercat să-l scruteze pe urmele ilustre ale unor Haşdeu, Xenopol sau Iorga – fac parte şi alogenii veniţi în valuri la Carpaţi şi la Dunărea de Jos din acea „vagina gentium” asiatică de unde soseau neamuri turce, mongole, fino-ugrice.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;">Era rezultatul istoric al unei presiuni de „longue durée” (spre a folosi termenul braudelian), a migratorilor asiatici de-a lungul paralelei 45<sup style="vertical-align: super;">o</sup><span class="Apple-converted-space"> </span>lat. nordică – din Siberia, pe la nord de Marea Caspică, spre Europa Răsăriteană – într-un fenomen atingător de istorie şi de geologie deopotrivă ce a fost numit al „deşertificării lente”; el a început cu aridizarea eneolitică de acum 4000 de ani ce a condus la migraţiile indo-europene, a continuat cu aridizarea ţinuturilor pontice şi azoviene din primele secole creştine ce au dus la mişcările sarmatice, apoi la migraţiile punice, alanice şi germanice ce au ajuns până în spaţiile ibero-african, italic şi galic, cele avarice, bulgare, maghiare, în fine cele pecenego-cumano-tătare, toate, dar absolut toate, trecând obligat prin arealul carpato-dunărean de-a lungul unui mileniu crucial. Admirabil surprinderea aceste „telescopări” migratoare unul dintre părinţii bisericii occidentale, Ambrosius, atunci când, într-o glossă pe marginea „Evangheliei lui Luca”, putea să scrie: „Chuni in Halanos, Halani in Gothos, Gothi in Taifalos et Sarmatos in Turexerunt”.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;">În acest context se aşează şi „Chestiunea cumană” – redescoperită cu prilejul cărţii unui venerabil amator de istorie românească, Neagu Djuvara<sup style="vertical-align: super;">1</sup><span class="Apple-converted-space"> </span>– căreia de la o comunicare celebră a lui Nicolae Iorga din 1927 i-au închinat studii esenţiale, istorice şi lingvistice, Constantin C. Giurescu, Ion Ferenţ, Ion Cornea, Ion Donat, Petre Diaconu, Victor Spinei şi despre care eu însumi am scris câteva pagini acum peste trei decenii<sup style="vertical-align: super;">2</sup>, evocându-i pe aceşti migratori de neam turc („polovţieni” pentru ruşi, „kipciaci” pentru izvoarele orientale”, „Falben” pentru cele germane) care au precedat turcilor selgiucizi (micul grup de secol XIII de la Babadag) şi turcilor otomani ajunşi în secolul al XIV-lea în Balcani şi la nord de Dunăre<sup style="vertical-align: super;">3</sup>.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;">Scriam atunci şi repet şi astăzi că încă în veacul al XII-lea în regiunile centrale şi sudice ale Moldovei, ca şi pe teritoriul de la răsărit de Prut sau din Câmpia munteană şi, mai departe, din aceea olteană, acolo unde toponimele de origine cumană sau pecenego-cumană sunt mai abundente (Covurlui, Suhului, Vaslui, Bahlui, Călmăţui, Desnăţui, Catlabug, Ialpug, Teleorman, Bărăgan, Borcea, Caracal, Cornanu, Vadul Cumanilor) şi unde stepa română pare a continua pe aceea eurasiatică până la poalele dealurilor şi până la Dunăre prezenţa populaţiei cumane trebuie să fie înrâurit apăsat viaţa autohtonă. Urmând pecenegilor şi constituind de la început obiectul unei adevărate „politici cumane” a imperiului bizantin în timpul Comnenilor – ca o prelungire a „politicii pecenege” dusă de împăraţii dinastiei macedone un secol mai înainte – această populaţie cu obârşia în stepele Asiei de Mijloc avea să domine de la sfârşitul sec. XI până la începutul celui de-al XIII-lea o imensă întindere teritorială din Horezm până la Porţile de Fier dunărene. Trebuie menţionat că înseşi rânduielile premedievale ale acestei populaţii nomade, în curs de sedentarizare pe alocuri, amestecată într-o proporţie cu mult mai mare decât pecenegii sau uzii, secolelor X-XI cu băştinaşii teritoriilor pe care le traversau (de la buriaţi, mordvini şi cazari la ruşi, bulgari şi români) o făceau să fie tot mai mult implicată în viaţa istorică a tuturor acestor pământuri, lucru perfect valabil şi pentru regiunile moldovene, muntene şi oltene unde se aflau în veacul al XII-lea. La sfârşitul acestuia – mai precis între 1177-1785 – luptele ruse-cumane de la Nipru vor avea ecou în regiunile noastre prin aceea că, pentru un timp, locul drumului niprovian de negoţ spre Marea Neagră pare a fi fost luat de acela ce ducea pe Prut şi pe Siret spre Dunăre, exact aşa cum este de bănuit că s-a întâmplat o vreme, la sfârşitul sec. X, în timpul conflictelor ruso-pecenege de la Nipru. Faptul nu va fi rămas fără implicaţii în viaţa din regiunile de sud ale Moldovei mai cu seamă, legate şi mai strâns de regiunile balcano-bizantine. Relaţiile acestei feudalităţi cu Haliciul slăbesc la sfârşitul secolului al XII-lea atunci când cnezatul Rusiei de sud-vest este tot mai insistent atacat de cumani şi când aceştia par a fi pătruns tot mai mult în regiunile noastre, abia după 1200 în condiţiile creării unei alianţe bizantino-haliciene împotriva cumanilor şi a aliaţilor lor, bulgari şi „valahi”, drumul moldovenesc va căpăta pentru un timp o importanţă locală, de care rânduielile feudale, tot mai închegate, în părţile răsăritene ale Dunării de Jos, ca şi în centrele dobrogene cunoscute sau cele moldovene bănuite ca existând deja (în primul rând Bârlad, poate Tecuci şi Vaslui) vor fi profitat în bună parte. Crearea unui vast „orbis mongolicus” în care o bună parte a Sud-Estului european a fost cuprinsă după invazia tătară începută în 1236-1237 cu înfrângerea cumanilor de la Volga şi al cărei reflux se aşeza pe la 1242-1243, prin instaurarea unei stăpâniri a hanilor din stepele nord-pontice, unde îşi avea reşedinţa Hoarda de Aur până la gurile Dunării şi până în Serbia nu avea să schimbe radical, la Dunărea de Jos şi la Carpaţi, structurile fundamentale ale vieţii istorice anterioare din secolul XII şi din prima jumătate a secolului al XIII-lea reprezentată de convieţuirea cumano-română şi de tendinţele cruciate ale învecinatului regat maghiar arpadian mărturisite de aducerea cavalerilor teutoni sau de crearea, pe la 1227-1228, a unei „episcopii cumane” conduse de dominicanul Teodoric, continuată în secolul XIV de aceea a „Milcoviei”.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;">În ceea ce priveşte primul aspect, anume prezenţa cumană în jumătatea de veac 1250-1300 este de bănuit cu tărie acest element răsăritean care putea înrâuri civilizaţia net superioară din Ungaria ultimilor Arpadieni (precum sub Ladislau IV Cumanul) şi din Bulgaria Asenizilor şi Terterizilor, intrând chiar în contact cu feudalii occidentali cruciaţi din Balcani va fi influenţat cu atât mai mult – poate chiar, cum sugera Iorga, în direcţia unei cristalizări a ideii statale – comunităţile româneşti, mai ales la nivelul aulic cu care şefii cumani aveau relaţii permanente. Ştim încă puţin despre aspectele culturale specifice acestui neam răsăritean în perioada premongolă şi mongolă – ele au fost examinate, în vol. III din „Istoria românilor” (2001) de colegul Victor Spinei –, după cum nici originile „modei” onomastice cumane existente încă în secolele XIV-XV în Ţara Românească sub forma bine ştiutelor nume domneşti şi boiereşti (Basarabă, Talabă, Toxabă, Udobă) sau unele reminiscenţe în denumirea unor ocupaţii păstoreşti unde asiaticii cumani excelaseră („odaie”, „cioban”) sau a unor obiecte de împodobit interioarele, purtate după ei de migratori („kilim” ca în faimosul „Codex Cumanius” ajuns în posesia lui Petrarca) nu sunt foarte bine elucidate.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;">Nu mai puţin însă avem dreptul să bănuim că includerea laolaltă şi sub aceeaşi stăpânire tătară a feudalilor valahi şi a celor cumani, păgâni sau creştinaţi, din întinsa „Cumanie Neagră” dintre Nipru şi Dunăre a fost factorul determinant al unei sinteze culturale româno-turanice care, în secolele XIII-XIV lua aspectul cristalizării definitive la sud de Carpaţi, mai ales a unei pături feudale a cărei eterogeneitate avea să fie sporită prin stabilirea la nord de Dunăre a unor elemente sud-slave şi greceşti. Astfel a fost posibil ca lui Seneslav „voievodul valahilor” , dar de origine slavă din „Diploma Ioaniţilor”, stăpânind în părţile argeşene în secolul XIII să-i urmeze „Tochomerus” şi apoi Basarab cei cu nume turanic şi poate cu origine cumană, dar cu stăpânire românească. Era un fenomen cunoscut de întreg Evul Mediu european şi este locul a evoca aici rolul elementului alogen, migrator în crearea ierarhiei feudale din Rusia „varegilor” (vikingilor) sau din Stara Planina protobulgarilor spre a da doar două exemple mai apropiate (nu voi coborî în timp spre secolele X-XI în Banat şi Transilvania, la cazul sud-slavului Glad-Gladimir, venit din Vidin pentru a stăpâni între Mureş şi Dunăre la cazarul Menumorut, cârmuitor între Someş şi Mureş). Evident, o asemenea aserţiune nu ne duce până acolo încât să afirmăm faptul că românii au învăţat arta războiului de la cumani aşa cum candid crede Neagu Djuvara uitând elementarul adevăr că din tradiţiile Romei târzii apărătorii romanici ai Limesului vor fi păstrat în fondul principal de cuvinte termeni militari latini precum „arcus – arc”, „sagitta – săgeată”, „scutum – scut”, „spatha – spadă”.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;">Cât despre al doilea aspect, cel al convertirilor operate de dominicani în mediul păgân cuman până atunci migrator, fără locuri stabilite, unde trebuiau clădite case şi biserici aşa cum reiese din corespondenţa Papei Grigore al IX-lea din 1228, succesele par a fi fost reale, dar foarte curând spulberate de iureşul tătar. Alături de cumani se afla aici, la curbura Carpaţilor o populaţie romanică în sânul căreia se schiţa o adevărată contrapropagandă ortodoxă de vreme ce un celebru act papal din Perugia datat 14 nov. 1234 făcea menţiunea acestor români/valahi trăitori „in Cumanorum episcopatu, sicut accepimus, quidam populi, qui Walati vocantur, existunt” şi care au ierarhi de rit oriental nerecunoscuţi de cataloci („qui busdam pseudo-episcopis Graecorum ritum”) hirotonisiţi la sud de Dunăre, în ţaratul de la Târnovo. Semi-eşecul propagandei apusene în mediul românesc prelungit în secolul XIV este evident. Doar o mică parte a acelor "valahi" a fost catolicizată atunci, - urmasii lor fiind astăzi o parte dintre "ceangăi", - insă despre originea multiplă a acestei populatii catolice nu vom vorbi acum.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;"> Doar câtiva istorici pot să vadă voievozi români catolici trecuţi repede la ortodoxie, fără ca acest lucru să lase urme în texte clare.... Va fi vădit în istoria episcopiei create după năvala mongolă în încă nedescoperita „civitas de Mylko in confinibus Tartarorum” (scrisoarea din 7 octombrie 1279 a Papei Nicolae al III-lea), o episcopiei a Milcoviei administrată acum de franciscani, dar cu o existenţă mai curând nominală, cu episcopi „în partibus”.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;">Erau ultimele ecouri cumane din istoria noastră spirituală, aşa cum ultimele reflexe ale unei existenţe româno-turanice se regăsesc în onomastica aulică. Sunt lucruri de mult ştiute, absolut normale într-o istorie medievală. Sigur că, rememorate mereu, chiar redescoperite, ele sunt folositoare celor ce nu trebuie să ignore aportul străin într-o civilizaţie naţională. De fapt celor ce ar trebui să-şi amintească mereu şi mereu de cuvintele marelui învăţat, care a fost în veacul al XIX-lea, Numa-Denis Fustel de Coulanges: „este întotdeauna periculos a se confunda patriotismul, care e o virtute, cu istoria, care e o ştiinţă”.</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: black;">---------</span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: inherit;"><span style="font-size: x-small;"><sup style="vertical-align: super;">1</sup><strong style="font-weight: bold;">Thocomerus-Negru Vodă. Un voievod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti</strong><span class="Apple-converted-space"> </span>ed. II, Humanitas, Bucureşti, 2007.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: inherit;"><span style="font-size: x-small;"><sup style="vertical-align: super;">2</sup><strong style="font-weight: bold;">Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti (sec. X-XIV),</strong>Bucureşti, ed. Academiei, 1974.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="font-family: inherit;"><span style="font-size: x-small;"><sup style="vertical-align: super;">3</sup>Unul dintre studiile cele mai lămuritoare pentru întreaga această chestiune de istorie universală găsim la O. Pritsak,<span class="Apple-converted-space"> </span><strong style="font-weight: bold;">Studies in Medieval Eurasian History</strong>, Londra, Variorum Reprint, 1981.</span></span></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><strong>Cititi si:</strong></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://pallavicini-blog.blogspot.com/2010/11/khazarii-pe-teritoriul-de-azi-al.html" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #11cc65; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-decoration: underline; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><strong><span style="color: red;">Khazarii pe teritoriul de azi al Romaniei</span></strong></a><strong style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: blue; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"> </span></strong></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><strong style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: blue; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"><a href="http://www.originea.net/2011/08/despre-originea-poporului-roman.html" style="color: #11cc65; text-decoration: underline;"><span style="color: red;">Despre originea poporului roman, interviu cu Neagu Djuvara</span></a></span></strong><strong style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: blue; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"></span></strong></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><strong style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: blue; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"><a href="http://www.originea.net/2012/01/unificarea-romanilor-intre-mit-si.html" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #11cc65; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-decoration: underline; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: #6511cc;"><strong><span style="color: red;">Unificarea românilor, intre mit și realitate... Hanul bulgar Krum, - primul unificator</span></strong></span></a></span></strong></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><strong style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: blue; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"><a href="http://www.originea.net/2012/02/mihai-eminescu-despre-statalitatea.html" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #6511cc; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: #6511cc;"><strong><span style="color: red;"><u>Mihai Eminescu despre statalitatea vlahilor din sudul Dunării</u></span></strong></span></a></span></strong></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><strong style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: blue; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"><a href="http://www.originea.net/2012/03/formarea-tarii-romanesti-de-la-cavaleri.html" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #6511cc; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: #6511cc;"><strong><span style="color: red;"><u>Formarea Țării Românesti: de la Cavaleri Ioaniţi la Negru Vodă</u></span></strong></span></a></span></strong></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><strong style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: blue; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"><a href="http://www.originea.net/2012/03/statalitatea-romaneasca-la-sud-si-la.html" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #6511cc; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: #6511cc;"><strong><span style="color: red;"><u>Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (I)</u></span></strong></span></a></span></strong></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #323232; font-family: "Trebuchet MS", arial, helvetica, clean, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px 0px 10px; orphans: 2; padding-bottom: 0px; padding-left: 0px; padding-right: 0px; padding-top: 0px; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><strong style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: blue; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span class="Apple-converted-space"><a href="http://www.originea.net/2012/03/statalitatea-romaneasca-la-sud-si-la_12.html" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #6511cc; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: 18px; orphans: 2; text-decoration: none; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><span style="color: #6511cc;"><strong><span style="color: red;"><u>Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (II)</u></span></strong></span></a></span></strong></div></div>Unknownnoreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-70212860012601441962012-03-12T10:54:00.001-07:002012-03-29T08:54:41.765-07:00Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (II)<strong>Cititi si:</strong><br />
<a href="http://www.originea.net/2012/03/statalitatea-romaneasca-la-sud-si-la.html"><strong><span style="color: red;">Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (I)</span></strong></a> <br />
<br />
<strong>Continuare:</strong><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Umiliti la Kypsela, delegatia vlahilor se intoarce in zona de bastina. Ajutati fiind si de situatia instabila provocata de normanzi, consiliul vlahilor hotaraste revolta. Sunt atrasi si slavii in revolta. Trupele vlaho-slave trec la organizare. Se hotaraste crearea unui nou stat, independent de puterea imperiala. Revolta se extinde pandemic in anii 1185 – 1186 d Hr. Capitala se stabileste la Tarnovo.</span><br />
<a name='more'></a></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Organizarea este una pur romana. Consiliul batranior – Senatul, ii investeste pe cei doi frati cu titlul de consul. Ioan Asan devine <i style="mso-bidi-font-style: normal;">dux</i>, conducator militar, organizand militar noul stat. Insa, cu larg ajutor slav, Teodor se investeste cu titlul de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Caesar (Tar)</i>, iar pentru legitimitate in fata slavilor, cat si pentru ca acestia sa accepte participarea la revolta, preia numele de Petru al IV-lea (Petar IV), continuitate a conducerii bulgare anterioare. Pus in fata faptului implinit, fiind departe de capitala in momentul incoronarii, Ioan Asan accepta aceasta turnura a evenimentelor.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>In fata vestilor, Isaac al II-lea Anghelos isi mobilizeaza trupele si pleaca in expeditia de innabusire a revoltei. Cu trupe numeroase patrunde in Moesia si, ajungand la Tarnovo, propune o intelegere cu Petar IV. „Demn inaintas” al multor conducatori romani ce l-au urmat in diferite timpuri, accepta intelegerea conditionand pastrarea titlului de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Caesar </i>imperial, primind pronia si conducerea locala. Este o forma de autonomie, o intelegere atat de des intalnita in viata poporului roman din toate secolele. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Daca este sa ne luam dupa solicitarile initiale ale vlahilor, acestea se implinesc in totalitate, asa incat intelegerea este normala. Daca este sa ne luam dupa mersul istoriei, actiunea lui Petar IV este o tradare fata de vlahi din doua motive: se proclamase independenta vlahilor, iar acceptarea solicitarilor lui Isaac II Anghelos este in realitate o infrangere, iar in acel moment ponderea vlahilor in conducere este puternic diminuata in favoarea slavilor.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ioan Asan refuza sa accepte hotararile fratelui sau si, cu acceptul Sfatului batranilor, trece Dunarea. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Este singura data cand populatia romanesaca de pe ambele maluri ale Dunarii actioneaza ca un singur popor.</i></b> Neputand primi ajutor de la romanii din zonele controlate de maghiari, vlahii, ajutati de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">cumanii</i> vesnic in cautare de prada, se reintorc in Moesia si Tracia si o pustiesc, atat partile imperiale, cat mai ales partile slave. Procedand la vesnica tactica romaneasca, nu se implica intr-un atac direct al trupelor bizantine, hartuindu-i si slabindu-i puterea. Desi formal, pentru a pastra unitatea, Petar IV ramane in continuare Caesar, Ioan Asan primeste, pe langa titlul de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">dux</i> si cel de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Caesar. </i>In realitate Petar IV se retrage la Preslav, pierzand toate puterile. Consiliul batranilor il mandateaza pe Ioan Asan, conform vechilor legi romane, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">dictator.</i> Conducerea se va transforma in timp, datorita relatiilor feudale, in special in statele romanesti medievale,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>in <i style="mso-bidi-font-style: normal;">voievod si domn. </i></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">In acelasi an 1186 dHr. Isaac <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>al II-lea Anghelos porneste o noua expeditie. De data aceasta nu mai pleaca spre Tarnovo, ci spre inima vlahilor, Serdica (Sofia). In urma luptelor un alt frate, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ioan Calioan (Cel Frumos)</i>, este luat prizonier. Desi trupele bizantine nu castigasera, Ioan Asan accepta pacea, nevoit fiind de prizonieratul fratelui sau. Inse pacea nu putea fi acceptata de catre vlahi.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cruciada regilor se apropia de Constantinopole. Filip al II-lea al Frantei, Barbarossa, imparatul german si Richard Inima de Leu erau trei motive de puternica ingrijorare pentru Isaac al II-lea Anghelos. Alaturi de cruciati vin si vlahii cu trupele lor. Intentia vlahilor era de a inlatura definitiv amenintarea bizantinilor. Insa basileul se intelege cu regii si ii ajuta sa treaca in Asia Mica. Liberat de presiunea cruciatilor, basileul hotaraste sa innabuse definitiv revolta. In fruntea intregii armate, avand flancul rasaritean aparat de cruciati, pleaca spre Serdica. Pus in fata unei armate imense, Ioan Asan floseste singura arma viabila, viclenia. Reuseste sa creeze impresia unui acord cu statul cuman, acestia urmand sa vina in numar mare de peste Dunare. Necunoscand puterea cumanilor, Isaac II-lea Anghelos se retrage cu intrega armata spre Constantinopole. Insa, in trecatorile muntoase, este prins in ambuscada, iar trupele imperiale decimate. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Ajuns la Constantinopole, Isaac al II-lea Anghelos este inlocuit din puterea imperiala, basileu fiind ales <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Alexios al III-lea</i>, fratele mai mic.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Avand nevoie de trupe pentru a-si consolida puterea, retrage trupele imperiale. Noul stat vlah se consolideaza.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Insa nici la curtea vlahilor intrigile nu contenesc. Partea vlaha, nemultumita de importanta cresuta a puterii vlahilor, il ucid pe Ioan Asan in anul 1196 dHr. prin boierul Ivanco. Petar al IV-lea este readus le tron.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">In anul 1196 dHr. slavul Ivanco ucide primul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">caesar </i>al statului vlah, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ioan Asan. </i>Mostenirea acestuia, urmare a 11 ani de lupta este un stat romanesc, care isi castigase independenta prin lupta. Caracterul romanesc, desi disputat de catre istoricii bulgari si trecut sub o nedreapta tacere de catre istoriografia oficiala romaneasca, este de netagaduit. <strong><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Populatia este majoritar romaneasca</i>, populatia slava avand caracterul unei populatii dominate, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">conducerea</i> este romaneasca, prin dinastia Asanestilor, organizarea este mosterire latina.</strong></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Teritorial </i>cesaratul – imperiu cuprinde toata populatia vlaha nesupusa in acel moment, alaturi de populatia slava/bulgara. Orasul vestic este <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Sirmium</i>, se coboara in sud spre <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Scupi (Skopje)</i>, fosta capitala a Moesiei Inferioare, fara a-l ocupa insa, se merge pe <i style="mso-bidi-font-style: normal;">crestele Muntilor Balcani</i> in linie directa spre marea Neagra, la nord de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Messembria (Nessebar), </i>fara a-l ocupa. Ramane neocupat si <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Varna</i>.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Iar la nord de Dunare este ocupat <i style="mso-bidi-font-style: normal;">intregul teritoriu neocupat de Ungaria, fosta Dacia Malvensis – Carpati, Arges . </i>Cumanii raman in zona Vrancei. Nu este ocupata nici Dobrogea, ramasa fidela imperiului, cu garnizoane puternice, nici Campia Baraganului, nelocuita de vlahi.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Caloian (Ioan cel Frumos) este eliberat din prizonierat de catre basileul Alexios al III-lea. Numit adjunct militar al lui Ioan Asan, este numit un an mai tarziu <i style="mso-bidi-font-style: normal;">caesar </i>alaturi de revenitul la domnie Petar IV. Insa si acesta este asasinat un an mai tarziu, astfel incat in 1197 dHr. Asa incat Calioan, numit in mai multe feluri – Ionita, Ionica – ramane singurul Caesar al vlahilor.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>In cei 10 ani cat a stat la Constantinopole, Caloian deprinde multe din politica bizantina. Primul pas este ca iarta toti asasinii fratilor sai. Are o apropiere evidenta de nobilii bulgari pentru a intari statul. Politica valaha pur militarista este inlocuita cu o politica supla, de apropiere diplomatica cu vecinii. Isi continua in schimb politica agresiva fata de Imperiul Bizantin.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Intra in alianta cu <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ivanko</i>, ucigasul lui Ioan Asan, in acel moment guvernator al provinciei bizantine <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Philippopolis (Plovdiv), </i>cat si cu <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dobromir Chrisos, </i>guvernatorul de la Tiveriopolis <i style="mso-bidi-font-style: normal;">(Strumica). </i>Alianta dureaza un singur an, 1196 dHr. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Atacurile nu inceteaza, asa incat in anul 1201 dHr. reuseste insa sa cucereasca <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Odessos</i> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">(Varna) </i>si <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Konstanteia (Simeonivgrad), </i>cat si toata Macedonia actuala. Din ce in ce mai mult teritoriul ocupa intreaga populatie vlaha si bulgara. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Insa regele Emeric al Ungariei, fiul lui Bela al III-lea, nu poate refuza solicitarile basileului Alexios al III-lea. In anul 1202 dHr. Intra in Cesaratul Vlahiei pe la Sirmium. Dupa cucerirea cetatii se aliaza cu conducatorul Serbiei si continua lupta din doua directii – trupele maghiare pe linia Sirmium, Naissu (Nis), iar trupele sarbesti pe linia vest – Naissus. Initial intreg teritoriul este pierdut, insa un an mai tarziu Caloian revine si recucereste intreg teritoriul, schimband si conducatorul Serbiei</span><span lang="EN" style="mso-ansi-language: EN;">.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Iar Caloian, intelegand probleme militare pe care le are, intra in relatie diplomatica cu Papa <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Innocent al III-lea.</i></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>In anul 1199 dHr. primeste de la papa o solicitare de unire cu Roma. Aceasta solicitare nu este luata in seama, mai ales datorita traditiei ortodoxe indelungate. Insa, datorita problemelor militare, Caloian se hotaraste sa accepte unirea, insa cu beneficii extrem de mari. Solicita titlul de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">imparat, </i>iar biserica sa devina <i style="mso-bidi-font-style: normal;">patriarhie</i>. Pus in fata acestor solicitari extraordinare, de neacceptat, in acel moment existand un singur imparat, cel german, si o singura patriarhie la Roma, papa ii ofera maximum admis : este recunoscut rege <i>rex Bulgarorum et Blachorum, </i><span style="mso-bidi-font-style: italic;">iar conducatorul bisericii devine <i>primat.</i> Cum era de asteptat, miscarea lui Caloian era pentru cedarea bizantinilor, acest lucru producandu-se. In anul 1203 dHr.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Alexios al III-lea il recunoaste basileu (imparat), iar biserica ortodoxa vlaha se rupe de Constantinopole, devenind patriarhie.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-style: italic;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Victoria diplomatica a lui Caloian<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>este de scurta durata. Anul 1204 dHr. duce la cucerirea Constantinopolelui si formarea Imperiului latin. Conflictul este inevitabil. Orasele grecesti ale imperiului se rascoala, cerand sprijinul lui Caloian si alipirea de Cesarat.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>In aceste conditii, Caloian isi conduce trupele spre Imperiul Latin, reusind in 14 aprilie 1205 sa produca o infrangere catatrofala trupelor latine. </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">"<i>Johannizza, King of Wallachia, was coming to succour Adrianople with a very great host; for he brought with him Wallachians and Bulgarians, and full fourteen thousand Comans who had never been baptised</i>" (Villehardouin, 92). (sursa : <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Kaloyan"><span style="color: #993300;">http://en.wikipedia.org/wiki/Kaloyan</span></a>). In lupta este captural imparatul latin Baldwin I, ucisi Loius I de Blois si dogele venetian<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Enrico Dandolo. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Din acest moment victoriile sunt pe banda rulanta. Intreg teritoriul latin al Bizantilor este cucerit de trupele valahe. Din nefericire Caloian intra pe o panta gresita a personalitatii. Urmare a anilor de umilire a valahilor de catre greci, trece la persecutii sangeroase in zonele cucerite. Slavii sunt lasati sa prade tot ce gasesc, stabilindu-se definitiv din acel moment in zona. Grecii sunt mutati in centru Cesaratului, orasele distruse. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>In anul 1207 dHr. reuseste sa devina conducatorul suprem in zona. Este continuatorul Imperiului Bizantin, nereusind insa sa cucereasa Adrianopolele, primul pas spre Constantinopole. In schimb subordoneaza politic si militar, prin diplomatie, Imperiul de la Niceea, al carui imparat, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Theodor I Laskaris</i>, ii devine locotenent, cucerind si Regatul latin al Tessalonicului.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Si tocmai puterea imensa pe care o detine in epoca il distruge. Intra in conflict dechis cu trupele cumane, aliatii de nadejde, asa incat conducatorul cuman, Manaster, il asasineaza in octombrie 1207 dHr.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Mostenirea Caesarului Caloian</i></b> . Este consolidatorul statului valah, acesta ajungand regat pentru latinitate, si imperiu pentru ortodoxie. Caracterul romanesc al cesaratului nu poate fi pus in discutie, cu toate denumirile si controversele existente. Toate cronicile il numesc „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Rege al Valahilor”, „conducator al valahilor”</i>, „<i>Blachorum domino” , </i><span style="mso-bidi-font-style: italic;">alaturi de valahii fiind asociati in primul rand bulgarii, apoi cumanii, dar niciodata conducatori de drept ai cesaratului. Recucereste pentru ortodoxie teritoriul occidental al Imperiului Bizantin, nereusind sa cucereasca insa Adrianopole si mai ales Constantinopole. Execelent conducator militar, reinnoada traditia legiunilor de la Sirmium. Pastreaza integritatea poporului valah, asigurand conducerea si la nord de Dunare in tinuturile ocupate de romani.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">In momentul uciderii caesarului Caloian, mostenitorul tronului era desemnat printul Ioan Asan, fiul primului conducator valah, Ioan Asan. Insa el nu se gasea alaturi de trupele valahe. Astfel, puternic ajutat de trupele cumane, dar si de trupele slave, in mare numar, printul Borila, nepot de sora al caesarului Caloian, prei aputerea in fata armatei valahe. Se innoada astfel o traditie prin care conducatorul este numit de armata. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Crescut in traditia slava, tatal sau fiind bulgar, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Borila</i> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Caliman</i></b> inlatura rapid caracterul romanesc al statului. Curtea sa este dominata de bulgari si cumani. Pentru a-i pastra alaturi pe cei din urma, se casatoreste cu sotia caesarului Calioan, ea insasi printesa cumana. In scurt timp intra in conflicte care aveau sa ii distruga cesaratul.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Populatia valaha nu are cum sa fie multumita. De aceste nemultumiri profita familia regala. Fratele sau, Strez, ajutat de jupanul Serbiei, Stefan Nemanjic, ataca si ocupa zona se vest populata majoritar de valahi, intarnd si in Macedonia. Varul Alexii Slav se declara independent in zona Pirin. Si de aici incepe jocul aliantelor care aveau sa duca la distrugere. Campanie importiva Imperiului latin, urmat de o infrangere zdrobitoare. Boril face pace cu Strez, acordandu-i titlul de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">sevastokrator</i> (adjunct si mostenitor al tronului), pierzand zona Thraciei catre latini si zona ocupata de Strez, incluzand aici si intreaga Macedonie (1209 d Hr.). <personname productid="La Vidin" w:st="on">La Vidin</personname> are loc o rascoala a trupelor cumane. Borila Caliman cere ajutor maghiar, reuseste sa stinga rebeliunea, insa cedeaza regatului ungar zona valaha de <personname productid="la Sirmium" w:st="on">la Sirmium</personname> pana spre Severin, coborand pe Morava. (1211 d Hr.). In nordul Dunarii aseaza cneji de origine bulgara. Controlul asupra zonei este incert, datorita conflictului deschis cu trupele cumane. </span>Practic Borila Caliman detine controlul doar asupra teritoriului bulgar.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Toate incercarile sale de aliante matrimoniale sunt dovedite esecului. Fratele sau Strez, principalul colaborator, este asasinat. La final Borila Caloian ramane fara sustinatori.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> De acest lucru profita <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ioan Asan al II-lea</i></b>. Initial fugit in zona locuita de vlahi a Moldovei, intra in legatura cu Cnezatul de Halici. Suportul cel mare il primeste de la trupele cumane, aflate in conflict cu Borila Caloian dupa rascoala, Impreuna cu ostasii cumani, trupele valahe din nordul Dunarii patrund in Cesarat in 1218 dHr, asediaza Tarnovo pe care o ocupa, rasturnandu-l astfel pe uzurpator.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Gaseste un stat in ruine, puternic bulgarizat. Desi originea lui este pur romaneasca, nu reuseste, sau nu doreste, sa schimbe situatia. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Geniu diplomatic si militar Ioan Asan al II-lea reface cesaratul si, mai mult decat atat, mareste teritoriul.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> In 1221 d Hr. se casatoreste cu fiica regelui Ungariei, Andrei al II-lea, printesa Anna Maria de Ungaria, recapatand ca zestre zona romaneasca de <personname productid="la Sirmium" w:st="on">la Sirmium</personname> – Severin. Inlatura dominatia sarba la vest de Morava. In 1224 dHr. isi casatoreste fiica cu fratele despotului Epirului, Manuel, resind sa recapete zona Macedoniei si a Orhidului. Cu ajutorul lui Ioan Asan al II-lea, Theodor al Epirului recucereste Tesalonicul din puterea latinilor. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> In 1128 d Hr. Imperul latin il alege ca protector si co-imparat <personname productid="la Constantinopole. Theodor" w:st="on"><personname productid="la Constantinopole." w:st="on">la Constantinopole.</personname> Theodor</personname> al Epirului, autoproclamat basileu, ataca trupele cesaratului. Pierde dezastruos. Ioan Asan al II-lea ocupa zona Greciei pana <personname productid="la Ioannina" w:st="on">la Ioannina</personname>, iar Manuel este numit despot al Epirului, in directa lui subordonare. Este perioada de maxima crestere a importantei lui Ioan Asan al II-lea si al statului pe care il conduce.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Jocurile politice se schimba in 1231 dHr. cand este numit un nou co-imparat <personname productid="la Constantinopole" w:st="on">la Constantinopole</personname>, Jean de Brienne. Ioan Asan al II-lea schimba tabara si se indreapta spre Imperiul de <personname productid="la Niceea" w:st="on">la Niceea</personname>, casatorindu-si fiica cu mostenitorul tronului. Ataca Imperiul latin si cucereste teritoriile pierdute din Thracia. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Se amesteca in Serbia, inlocuind conducatorul cu ginerele sau, conducand astfel si acest stat, insa pierde Severinul si toata Oltenia in favoarea Ungariei in 1233 dHr.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Dupa 7 ani Jean de Brienne decedeaza. Incearca din nou sa castige tronul. De data asta prin alianta matrimoniala. Rupe casatoria printesei Elena cu Theodor II Laskaris si o casatoreste cu Imparatul Baldwin al II-lea. Razboiul cu imperiul nicenian este inevitabil. Insa in timpul asediului cetatii Caenophrurion(Corfu), primeste vestea mortii sotiei, unuia dintre copii si a patriarhului. Considerand acesta un semn divin, retrage trupele, isi retrimite fiica la primul sot, renuntand la pretentiile asupra coroanei imperiale.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> In anul 1238 dHr. statul este la la intinderea teritoriala maxima. Confederatie de popoare, se intinde din nordul Moldovei, zona cumana, Oltenia, recapatata intre timp, Sirmium, coborand pana <personname productid="la Ioannina" w:st="on">la Ioannina</personname> in Grecia, Thracia si toata zona bulgara. Cu toate ca sunt cuprinse vaste teritorii romanesti, curtea este bulgara si cumana. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">De la caesarul Caloian la tarul Ioan Asan al II-lea, statul devine medieval, bulgar in totalitate.</i></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"> </span></i></b><span lang="RO">Din est vine o putere covarsitoare. In anul 1241 dHr, Ioan Asan al II-lea reuseste sa invinga o coloana a lui <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Batu Han. </i>Vorbim aici de o forta expeditionara redusa, deoarece un an mai tarziu trupele mongole devasteaza zona. Taratul bulgar plateste tribut mongolilor, pierzand teritoriul de la nord de Dunare. <strong>Din acest moment romanii de la nord isi urmeaza propriul destin...</strong></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><strong>Ce urmeaza? în</strong> <strong><span style="color: black;">1241 are loc pustiitoarea invazie mongola si teritoriul viitoarelor state Moldova si Muntenia fac parte din Statul Hanatul Hoardei de Aur pentru o perioada de cateva decenii... cu o populatie amestecata etnic si redusa numeric...</span></strong></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black;">Invazia mongola avea sa produca modificari substantiale.<span style="color: red;"><strong> </strong></span><a href="http://www.originea.net/2012/01/unificarea-romanilor-intre-mit-si.html" target="_blank"><span style="color: red;"><strong>Imperiul Asanestilor</strong></span></a><u> </u>este redus la statutul unei tari platitoare de tribut mongolilor, pierzand definitiv influenta in zona. De cealalta parte se gaseste Regatul Ungariei, la randul sau pustiit de hoardele mongole. Pentru rezolvarea problemelor aparute regele Bela al IV-lea apeleaza la o solutia Cavalerilor Ioaniti.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>In data de 2 iunie 1247 acorda reprezentantului Cavalerilor Ioaniti o diploma prin care stabileste asezarea acestora, drepturile si obligatiile rezultate. Desi prezenta oficiala a acestora este de scurta durata, pana in 1259 conform lui Nicolae Iorga, mostenirea lasata de ei este imensa. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Se poate spune ca acesti cavaleri, buni gospodari si buni militari, au contribuit decisiv la consolidarea noului stat, Tara Romaneasca.</i></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black;"><span lang="RO"><span style="color: black;">Date clare despre crearea Tarii Romanesti/Valahia nu sunt. Se vehiculeaza anul 1310, cu certitudine in 1317 statul era creat, fiind inplicat in conflicte cu nobilimea din Mehadia si cu cei din Banatul Severinului, condus de comiti unguri, dar integrat partial si ulterior noului stat.</span></span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black;"><span lang="RO"><span style="color: black;"><a href="http://romaniaapocrifa.blogspot.com/search/label/statalitate" target="_blank"><strong><span style="color: red;">surse</span></strong></a></span></span></span></span></div></div>Unknownnoreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-53761689115994910372012-03-12T10:33:00.002-07:002012-03-29T08:54:55.927-07:00Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (I)<div style="text-align: justify;"><strong>Cititi si:</strong></div><div style="text-align: justify;"><a href="http://www.originea.net/2012/01/unificarea-romanilor-intre-mit-si.html" target="_blank"><strong><span style="color: red;">Unificarea românilor, intre mit și realitate... Hanul bulgar Krum, - primul unificator</span></strong></a> </div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><strong>Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică. Adesea însă au fost confundați cu alanii, care au fost incluși în confederațiile tribale hune (din care au făcut parte și câteva popoare germanice, între care gepizii).</strong> <br />
<a name='more'></a></div><div style="text-align: justify;">Se presupune că zona primară de locuire a acestui popor, compus probabil dintr-o uniune de triburi altaice, a fost China sau teritoriile nordice vecine. Această populație pare să fi fost identică cu triburile menționate între secolele IV î.Hr. și I d.Hr. de izvoarele chineze sub numele Hsiung-nu. Aceste triburi au întemeiat imperiul omonim de mare extindere, primul mare han cunoscut (exclusiv din surse chineze) fiind <span style="color: #ba0000;">Mao-tun</span> (Mao-dun, Motun; pe turcește Mete han), care a domnit după anul 209 î.Hr.</div><div class="thumb tright" style="text-align: justify;">În jurul anului 370, sub hanul <span style="color: #ba0000;">Balamir</span> (Balamber) încetează invaziile asiatice, trec Volga, distrug formațiunea statală a alanilor și se stabilesc temporar pe teritoriile de la <span style="color: #ba0000;">Volga Inferioară</span>. În 375, hunii distrug formațiunea statală a regelui ostrogot <span style="color: #ba0000;">Ermanaric</span>, iar în anii 376-377 înfrâng și oștile regelui vizigot Athanaric.</div><div style="text-align: justify;">Timp de câteva decenii incursiunile de pradă ale hunilor s-au limitat la zonele învecinate, potrivit unor consemnări din 395: în Caucaz și la<strong> <span style="color: #ba0000;">Dunărea de Jos</span></strong>. Însă și-au extins, treptat, sfera de invazie spre vest, dincolo de Munții Carpați, până în Câmpia Panoniei.</div><div style="text-align: justify;">Câțiva ani mai târziu, în anul 400 hunii conduși de <span style="color: #ba0000;">Uldin</span> reapar la Dunărea de Jos, traversează fluviul și se implică de partea romanilor în luptele cu goții lui Gainas, stabiliți în anul 376, cu asentimentul împăratului Valens (364-378), în <strong>Peninsula Balcanică.</strong></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><strong>In nordul Dunarii</strong> odata cu aparitia hunilor pe la anul 376, dispare ultima forma de statalitate, - daca ar fi fost vreuna...Tracii romanizati vor trai in subordine militara si politica a migratorilor cuceritori, astfel incat nu vor mai reusi sa isi creeze un stat in acceptiunea clasica – conducator militar, politic, armata. Vor trai in cumunitati mai mari sau mai mici, subordonate regatelor migratorilor.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Insa caderea politica a avarilor dupa infrangerea cauzata de slavi in 624 dHr, dublata de aparitia secuilor in zona , 670 dHr., a creat posibilitatea unei autonomii a populatiei valahe aflate in Nordul Dunarii, probabil undeva dupa anul 800 e.n. In aceste conditii apar primele forme de state romanesti, sub forma unor jurisdictii sporite a unor persoane, jurisdictii care vor duce la crearea de state mici, mai mult sau mai putin autonome... Oricum, indiferent de ce spun partizanii istoriei oficiale, statalitatea vlahilor la nor de Dunare se manifesta in mod concret abia dupa anii 1300.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><strong>In Sudul Dunării, acolo unde trăia incă grosul populatiei romanizate, lucrurile stau cu totul altfel, iar statalitatea romaneasca se manifesta mult mai trainic si mai timpuriu.</strong></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjO7seVlcn28uBA53hTqsdOc_Qh7-0ZYk3lxXQSMqkLZCqqTSSZhUpyjHmrUQwoztIkaPkL_MhwMDmG0gL9V6UryzVsWEbJLeuCc1nWBHk3M8icc_0qruIKxdPygipnVEvHJLZdxHl2olRU/s1600/436px-Campaigns_of_Ivan_Assen_II.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjO7seVlcn28uBA53hTqsdOc_Qh7-0ZYk3lxXQSMqkLZCqqTSSZhUpyjHmrUQwoztIkaPkL_MhwMDmG0gL9V6UryzVsWEbJLeuCc1nWBHk3M8icc_0qruIKxdPygipnVEvHJLZdxHl2olRU/s320/436px-Campaigns_of_Ivan_Assen_II.png" width="232" yda="true" /></a></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><strong>Ne aflam in anul 1185 dHr. Anul nasterii primului stat romanesc autentic. <personname productid="La Dunare" w:st="on">La Dunare</personname> puterile erau Imperiul bizantin si Regatul Ungariei. Sa le luam pe rand.</strong></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Imperiul Bizatin </i>. Imperiul inca se gasea la maxima intindere teritoriala. Insa vremuriel lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul disparusera de mult. Capacitatile militare si administrative ale acestuia redresasera imperiul. Insa structura de conducere a imperiului producea efecte centrifuge. Donatia <i style="mso-bidi-font-style: normal;">proniei</i> –posibilitatea de a strange taxe locale-<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>catre conducatorii locali ii transforma pe aristocrati in adevaratii conducatori. Acest lucru se traduce prin existenta a 31 din 4 dinastii de imparati in perioada dintre decesul lui Vasile al II-lea Bulgaroctonul<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>1025 dHr si ridicarea la tron a lui Isaac al II-lea Anghelos – 1185 dHr.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Stapanirea bizantina <personname productid="La Dunare" w:st="on">la Dunare</personname> se intindea din Dobrogea, spre Bulgaria si Serbia, pana in zona Croatiei si Dalmatiei, zona stapanita de Regatul Ungariei. Interesele legaturilor cu Ungaria erau vechi, din perioada in care solicita trupelor maghiare sa atace trupele bulgare, sa puna presiune asupra acestora. Insusi Vasile al II-lea Bulgaroctonul a apelat la trupele maghiare in pulta de recucerire a Moesiei. Victorios, el intretine relatii de buna colaborare. Mai mult decat atat, cedeaza drepturile asupra vechii Dacii maghiarilor, mai mult simbolic si ca o ramasita a vechii supuneri romane. De aceea statul maghiar va anunta in toate documentele sale ca detin, pe langa zona transilvana, si noile state Valahia si Moldova.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Regatul Ungariei. </i>Are o stapanire intinsa, limitanduse la est de Rusia Kieveana, la nord de Regatul Poloniei, la vest de Sfantul Imperiu German, iar la sud de Imperiul Bizantin. Detin Croatia si Dalmatia, subordoneaza juridic, niciodata militar, zona romaneasca. Dupa crestinare, anul 1000 dHr, duce numeroase lupte de expansiune, nereusind decat partial sa slabeasca zona imperiala germana prin ocuparea Moraviei. Ating Crapatii si incep crestinarea cumanilor aflati in zona Vrancei. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>La momentul rascoalei vlahilor, regatul maghiar depasise faza unui stat necivilizat. Desi credinta catolica a ramas bine inradacinata, au existat apropieri evidenta intre zona ortodoxa si maghiari. In anul 1172 dHr. pe tronul de <personname productid="la Budapesta" w:st="on">la Budapesta</personname> se ridica <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Bela al III-lea. </i>Este fiul lui <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Geza al II-lea</i> si al <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Eufrosinei de Kiev</i>. In acel moment regalitatea maghiara era extrem de apropiata de Imperiul Bizantin. Fratele sau <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Stefan al III-lea</i> incheie un tratat cu imparatul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Manuel Comnen cel Mare</i> prin care Bela al III-lea urma sa se casatoreasca cu printesa imperiala <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Maria Comnena. </i>Primeste titlul de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">despot</i>, cel mai mare titlu dupa cel de imparat, si numele grec <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Alexios. </i>Urmarea imediata este ur razboi cu Ungaria pentru posesiunile primite anterior de Bela del la tatal sau, Croatia si Dalmatia. In urma razboiului primeste posesiunile, aceste fiind incorporate Imperiului Bizantin.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Insa povestea se opreste brusc prin nasterea primului baiat al imparatului, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Alexios II Comnenul. </i>Prins in capcana, Bela al III-lea accepta divortul si pierderea titlului de despot. Primeste in schimb titlul de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Caesar </i>, al treilea in imperiu, si o casatorie cu sora imparatesei. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Fratele sau decedeaza in anul 1175 dHr. Cu puternic sprijin financiar bizantin, Bela al III-lea pleaca spre Budapesta ca rege de drept. Insa nobilimea si clerul refuza sa il incoroneze ca rege, preferandul pe cel mai mic dintre frati, printul Geza. De data aceasta primeste ajutor de <personname productid="la Papa Alexandru" w:st="on"><personname productid="la Papa" w:st="on">la Papa</personname> Alexandru</personname> al III-lea care autorizeaza un alt arhiepiscop sa il incoroneze. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Aceasta complicatie politica face ca Caesarul Alexios sa redevina Bela al III-lea, de religie catolica, rege maghiar dar cu puternice relatii cu Imperiul Bizantin.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Prin ridicarea pe tron al lui Bela al III-lea, Imperiul bizantin va intra intr-o perioada de influneta nemaintalnita in intreaga istorie. Se parea ca imperiul redevine cel mai important jucator european. 13 ani mai tarziu va incepe rascoala vlahilor. Si cu ea, inceputul sfarsitului...</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Cauze generale ale revoltei.</span></i></b><span lang="RO"> Din momentul grecizarii imperiului si a patrunderii slavilor in Peninsula Balcanica, populatia vlaha isi pierde din importanta sociala si militara, pierzand rolul conducator al imperiului. Grecii se autodenumesc <i style="mso-bidi-font-style: normal;">romei, </i>iar vlahii sunt numiti initial <i style="mso-bidi-font-style: normal;">romaioi, </i>facandu-se o distinctie clara intre conducatori si supusi. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Social</i> vlahii se gasesc la nord de linia Jiraneck, ascunsi printre slavi, insa populatie majoritara in zona fostelor centre de putere – Sirmium, Serdica (Sofia), ajungand pana in zona imperiala. Sunt foarte bine definiti. Daca este sa privim harta primului tarat bulgar, vom observa ca in vest acesta se opreste aproape de linia Serdica – Naissus (Nis) spre Dunare, lasand Sirmium spre vest. Cum stat sarb apare mult dupa revolta vlahilor, se poate spune ca, exceptand zona imperiala, vlahii au trait cel putin autonom. Din punct de vedere <i style="mso-bidi-font-style: normal;">militar </i>pierd din influenta in imperiu din cauza disparitiei trupelor dunarene, insa raman in armata bizantina ca trupe principale. Ei sunt supusi imperiului, insa cu numeroase privilegii, in special economice, reminiscenta a foste conduceri imperiale. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Asa incat, in momentul recuceririi Moesiei, vlahii au o importanta deosebita, castigandu-si cu sange anumite privilegii locale, de conducere si administrare proprie. Zona este controlata si condusa de vlahi care iau locul bulgarilor in relatia conducator-supus cu populatia slava.</i></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Cauze locale. </b></span></i><span lang="RO">Principalul priviliegiu acordat nobililor locali de catre impara teta <i style="mso-bidi-font-style: normal;">pronia, dreptul de a colecta taxele. </i>Acest lucru putea imbogati substantial nobilul care primea pronia. De la refacerea imperiala pronia a fost primita de catre vlahi. In timp, pe deoparte prin coruperea vlahilor care aveau pronia, sau prin acordarea proniei unor nobili greci, incalcandu-se intelegerile anterioare, nivelul taxelor cresc. In perioada cand taxele sunt stranse de comunitatea vlaha, nivelul acestora este dat de nivelul taxelor imperiale. Cand taxele sunt percepute de altcineva, acea persoana isi adauga o suma de bani care ii va reveni. Asa incat cauza principala de tensiuni in perioada afost acordarea proniei altor persoane decat reprezentantilor locali. Au loc mici revolte, stopate de indata prin acordarea proniei catre vlahi. Pana la un punct.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Cauza directa. </i></b>Refuzul de acordare a proniei catre vlahi dublat de cresterea excesiva a taxelor. </span></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.75in; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list .75in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO">a.<span style="font-family: "Times New Roman";"> </span></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Cresterea taxelor. </span></i><span lang="RO">In anul 1185 dHr. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">dinastia Comnen</i> este inlaturata de la tron de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">dinastia </i></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Anghelos. </span></i><span lang="RO">In urma unor revolte, Isaac al II-lea Anghelor este numit <i style="mso-bidi-font-style: normal;">basileos</i> la Constantinopole. Personaj total lipsit de scrupule, de o opulenta exorbitanta, de o conceptie manipulativa care depasea chiar si perfida curte imperiala. </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Pentru legitimitate are nevoie de o legatura cu vechea curte imperiala. Deoarece reusise sa ucida toti reprezentantii de la Constantinopole, singura ruda era fiica regelui Bela al III-lea, fostul despot, apoi caesar Alexios. Fiica lui era verisoara primara cu imparatul Alexios II Comnen. Mariaj acceptat si sprijinit de Bela a III-lea ale carui legaturi cu imperiul ramasesera de nezdruncinat.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Cum insa de curand imperiul fusese in razboi cu normanzii, singura solutie era cresterea taxelor. Alaturi de crestere, imparatul hotaraste si eliminarea privilegiilor vlahilor. Este primul pas din dansul ce avea sa urmeze.</span></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.75in; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list .75in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">b.<span style="font-family: "Times New Roman";"> </span></span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Solicitarea de acordare a proniei. </span></i><span lang="RO">Pusi in fata situatie existente, vlahii se reunesc si hotarasc sa <i style="mso-bidi-font-style: normal;"></i></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO">trimita o delegatie de negociere cu imparatul.<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> Vlahii </i>urmau a accepta toate impunerile cu conditia acordarii proniei catre comunitate. Se solicit ape ascuns o autonomie sporita, cel putin economica, a vlahilor si conducerea de catre ei a intregului teritoru, de la Marea Neagra, Muntii Haemus, granita cu Croatia si Dalmatia, la nord Dunarea, imparatul primind in schimb toti banii pe care ii dorea.</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"> Intelegere buna pentru imparat, daca este sa ne luam dupa consecintele refuzului. Insa imparatul, proaspat instalat basileu, primeste cu dispret delegatia vlahilor conduca de fratii Asa, Teodor si Ioan. Nu numai ca respinge categoric propunerile vlahe, dar la Kypsela umileste delegatia, palmuindu-l pe Ioan Asan pentru impertinenta de a solicita asemenea propuneri </span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"> Urmarea?</i></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"> </i>Fratii Asan se intorc in <place w:st="on">Moesia</place> si incep o revolta a vlahilor, secondati puternic de numerosii slavi. </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">La capatul revoltei se va crea un imperiu puternic, Imperiul Vlah, din care facea parte si populatia slava, primul stat medieval romanesc. Soarta a facut ca acest imperiu, pierzand in final suportul de la nord de Dunare, sa se transforme treptat in tarat bulgar, partea estica, si tarat sarbesc, partea vestica.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><strong>Va urma</strong></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><strong><a href="http://romaniaapocrifa.blogspot.com/search/label/statalitate" target="_blank"><span style="color: red;">surse</span></a></strong></div></div></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-85634766791600729822012-03-12T09:52:00.002-07:002012-03-29T08:55:10.441-07:00Formarea Țării Românesti: de la Cavaleri Ioaniţi la Negru Vodă<div style="text-align: justify;"><strong>Cititi si:</strong></div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://pallavicini-blog.blogspot.com/2010/11/originea-poporului-roman-i.html"><strong><span style="color: red;">Originea Poporului Român (I)</span></strong></a><strong><span style="color: red;"> </span></strong></span><br />
<span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://pallavicini-blog.blogspot.com/2010/11/originea-poporului-roman-ii.html"><strong><span style="color: red;">Originea Poporului Român (II)</span></strong></a><strong><span style="color: red;"> </span></strong></span><br />
<span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://pallavicini-blog.blogspot.com/2010/11/originea-poporului-roman-iii.html"><strong><span style="color: red;">Originea Poporului Român (III)</span></strong></a><strong> </strong></span></div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://pallavicini-blog.blogspot.com/2010/12/legaturile-de-inrudire-romano-albaneze.html"><strong><span style="color: red;">Legăturile de înrudire româno-albaneze</span></strong></a><strong> </strong></span><br />
<span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://www.originea.net/2010/12/despre-originea-romanilor-ernst.html" target="_blank"><span style="color: red;"><strong>Despre Originea Românilor, - E. Gamillscheg & G. Reichenkron</strong></span></a></span><br />
<span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://pallavicini-blog.blogspot.com/2010/12/originea-poporului-roman-teza-si.html"><strong><span style="color: red;">Originea poporului roman. Teza si antiteza</span></strong></a><strong> </strong></span></span><br />
<a name='more'></a></div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://pallavicini-blog.blogspot.com/2010/12/originea-limbii-si-poporului-roman-mit.html" target="_blank"><strong><span style="color: red;">Originea limbii si a poporului român: mit si realitate</span></strong></a><strong><span style="color: red;"> </span></strong></span><br />
<span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://pallavicini-blog.blogspot.com/2010/12/raportat-la-timpul-european-un-mileniu.html"><strong><span style="color: red;">Primul Mileniu</span></strong></a><strong> </strong></span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://www.originea.net/2011/08/despre-originea-poporului-roman.html"><strong><span style="color: red;">Despre originea poporului roman, interviu cu Neagu Djuvara</span></strong></a></span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://www.originea.net/2012/01/unificarea-romanilor-intre-mit-si.html" target="_blank"><span style="color: #6511cc;"><strong><span style="color: red;">Unificarea românilor, intre mit și realitate... Hanul bulgar Krum, - primul unificator</span></strong></span></a><br />
<a href="http://www.originea.net/2012/02/mihai-eminescu-despre-statalitatea.html"><span style="color: #6511cc;"><strong><span style="color: red;">Mihai Eminescu despre statalitatea vlahilor din sudul Dunării</span></strong></span></a> </span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span style="color: black;">Urmatorul articol este preluat de pe blogul <a href="http://romaniaapocrifa.blogspot.com/" target="_blank"><strong><span style="color: red;">Istoria Apocrifa a Romaniei</span></strong></a></span></span></span></span></div><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"></span></span></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black;">Invazia mongola avea sa produca modificari substantiale.<span style="color: red;"><strong> </strong></span><u><a href="http://www.originea.net/2012/01/unificarea-romanilor-intre-mit-si.html" target="_blank"><span style="color: red;"><strong>Imperiul Asanestilor</strong></span></a> </u>este redus la statutul unei tari platitoare de tribut mongolilor, pierzand definitiv influenta in zona. De cealalta parte se gaseste Regatul Ungariei, la randul sau pustiit de hoardele mongole. Pentru rezolvarea problemelor aparute regele Bela al IV-lea apeleaza la o solutia Cavalerilor Ioaniti.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>In data de 2 iunie 1247 acorda reprezentantului Cavalerilor Ioaniti o diploma prin care stabileste asezarea acestora, drepturile si obligatiile rezultate. Desi prezenta oficiala a acestora este de scurta durata, pana in 1259 conform lui Nicolae Iorga, mostenirea lasata de ei este imensa. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Se poate spune ca acesti cavaleri, buni gospodari si buni militari, au contribuit decisiv la consolidarea noului stat, Tara Romaneasca.</i></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Militar. </span></i></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">In mod cert numarul cavalerilor nu era deosebit de mare. Pentru a reusi sa acopere militar o zona mare, au recrutat din randul nobililor locali si nu numai trupe auxiliare. Acestea au fost antrenate corespunzator, dotate cu tehnica de lupta, cedand o parte din cunostintele lor de militari profesionisti. Asa incat la plecarea lor au reusit sa lase in urma un corp de oaste indeajuns de experimentat si numeros incat sa se poata crea o noua armata in zona, armata romaneasca. Putem spune ca asigurarea pazei transporturilor de sare sau alte produse, din Ungaria spre zona balcanilor si invers, a fost facuta de trupele cavalerilor ajutate de trupele auxiliare ale „olatilor”, romanilor. Odata pregatiti, acestia vor pune stapanire pe zona dupa retragerea trupelor.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Economic. </i></b>La momentul sosirii lor exista un singur drum comercial, vechiul drum roman Napoca – Apulum – Tibiscum – Dierna, de aici rezultand si importanta strategica a Severinului, zona aprig disputata in istorie. Cu toate ca primisera si teritoriul Severinului, Cavalerii Ioaniti redeschid al doilea drum comercial, mult mai scurt: Napoca – Apulum – Romula Malva, drum comercial de pe malul Oltului. Acest al doilea drum comercial, pe langa problemele militare de aparare, de aici si necesitatea unor trupe auxiliare, da posibilitatea unei cresteri comerciale certe in zona, cat si o crestere demografica. Populatia romaneasca, incas trans lipita de munti si Dunare, incepe sa reocupe teritoriile pustiite de vicisitudinile vremii. Incep sa apara noi asezari, centre comerciale. Necesitatile economice duc la aparitia celui de-al treilea drum comercial, tot un vechi drum roman : Alba Iulia – Rasnov – Campulung Muscel – Turnu Magurele. Aceasta a treia ruta comerciala avea sa devina inima viitorului stat romanesc.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Social. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></i></b>In zona romaneasca erau trei categorii sociale. Populatia taraneasca, inca neaservita, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">majores terrae, </i>categorie sociala pusa la adapost de catre curtea regala, avand dreptul de a se plange in fata regelui Ungariei, si clerul, de asemenea de neatins. Insa cavalerii primesc dreptul organizarii economice a teritoriului, reusindu-se astfel ridicarea categoriei taranilor si aparitia, de netagaduit, a unei categorii care lipsea din zona romaneasca : mestesugarii. Aceste doua categorii vor deveni in timp baza noului stat, punctul de sprijin al viitorilor conducatori.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Politic. </i></b>La momentul acordarii diplomei in mord cert sub jurisdictia Regatului Ungariei exista Oltenia. Se gaseau aici patru formatiuni politice : Severinul, de mult sub conducerea Ungariei, cnezatele lui Ioan si Farcas, lipite de Dunare, si cnezatul lui Litovoi, in zona Gorjului de astazi, spre munte. Cavalerii Ioaniti primesc in stapanire Severinul si zona Doljului, „afară de teritoriul cnezatului voievodului Litovoi, pe care il lăsăm olatilor asa cum l-au stapanit acestia si pana acum”. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Importanta este extinderea teritoriala spre cel de-al treilea drum comercial, zona intinsa la est de Olt. </i>Colaborarea cu Seneslau, este evidenta. Ramane in discutie zona pe care acesta o stapaneste. Instoricii oficiali aseaza curtea lui Seneslau/Seneslav in zona Argesului, poate spre a explica aparitia centrului de putere de <personname productid="la Campulung Muscel." w:st="on"><personname productid="la Campulung" w:st="on">la Campulung</personname> Muscel.</personname> Mai sigura asezarea acestuia este spre Dunare, in continuarea lui Ioan si Farcas. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Pe lângă aceasta am dăruit amintitului preceptor, si printr-însul casei Ospitalierilor, toată Cumania, de la râul Olt si muntii Ultrasilvanei, sub aceleasi îndatoriri ce sunt arătate mai sus cu privire la tara Severinului”. </i>Citatul ne arata ca Ospitalierii au primit intreaga zona de munte, pana spre Vrancea/Galati, iar in acea zona nu putea fi Seneslau/Seneslav deoarece ei primesc <i style="mso-bidi-font-style: normal;">„în afară de tara lui Seneslau, voievodul olatilor, pe care le-am lăsat-o acelora asa cum au stăpânit-o si până acum, si întru totul sub toate acele îndatoriri, rânduite mai sus, cu privire la tara Lytua”.</i></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="color: black;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Stapanirea Cavalerilor Ioaniti asigura stergerea asperitatilor locale, nivelarea categoriilor sociale, cresterea relatiilor intre diferitii conducatori locali, astfel incat acestia reusesc intr-un final sa asigure unificarea teritoriilor sub o singura conducere.</b></span></span></i></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><span style="color: black;"><strong>Legenda lui Negru Voda spune ca a “descalecat” din Fagaras impreuna cu toata familia si s-a asezat in zona Argesului de unde a inceput crearea statului valah.</strong></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><span style="color: black;"> Ca toate legendele, samburele de adevar exista. Interpretarea ulterioara a acesteia a nascut vii discutii.</span></span></div><div class="MsoNormal"><span style="color: black;"><span lang="RO"> <strong>Originea acestuia a fost considerata cand slava, cand cumana (Neagu Djuvara).</strong> Sub nici o forma romaneasca, de parca in zona Fagarasului nu existau romani capabili sa fie cavaleri. Insa este o discutie pe care nu pot sa o aprofundez, asa incat nu pot sa ma pronunt. </span></span><span lang="RO"><span style="color: black;"> </span></span></div><div class="MsoNormal"></div><div class="MsoNormal"><span lang="RO"><span style="color: black;"> In momentul coborarii lui Negru Voda prin pasul Rucar-Bran, in zona exista un drum comercial redeschis de catre Cavalerii Ioaniti, drum controlat in parte de catre urmasii voievodului Seneslau, in parte de catre trupele romanesti. Cum Seneslau controla zona de langa Dunare, zona Campulung Muscel nu este atestata ca facand parte din vreun stat romanesc. Ea era controlata de ramasitele Cavalerilor Ioaniti, sau a altor cavaleri, poate de origine romana, instruiti de catre Ospitalieri in perioada in care au fost pe teritoriile romanesti. In aceste conditii, exista posibilitatea ca zona sa fi fost controlata efectiv de catre Ungaria, prin asezarile din Tara Fagarasului.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><span style="color: black;"> La fel, perioada de descalecare a lui Negru Voda este incerta, situata undeva la sfarsitul anilor 1200. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><span style="color: black;"> Asocierea lui Negru Voda cu diferiti voievozi ai vremii , unii cu Tihomit/Tichomerus, altii chiar cu Basarab I Intemeietorul sunt legate in principal de pacura asezata pe ochii istoriei. Lipsa documentelor in perioada, desele greseli aparute chiar in scrierile epocii cu privire la succesiuni, dau nastere unor discutii legate de originea acestuia. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><span style="color: black;"> Despre Cavalerii Ioaniti Nicolae Iorga spune ca parasesc zona in 1259, la 12 ani dupa sosire. In zona raman insa numerosi cavalaeri, poate o ramura a lor, poate cavaleri care renunta la plecare si raman in zona. Sunt documente in epoca care atesta ramanerea acestora. In 1285 Ladislau al IV-lea Cumanul arata existenta magistrului Georgius care il ucide pe Litovoi si il prinde pe Barbat in urma conflictului cu romanii, iar Carol Robert d`Anjou il improprietareste pe magistrul Martinus. Sunt semne ale ramanerii in zona a cel putin unui contingent, sau a unor cavaleri independenti ramasi in slujba regala.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO"><span style="color: black;"> Un astfel de cavaler este si Negru Voda. El coboara impreuna cu intreaga sa curte, aici incluzand si cavalerii din subordine. Scopul direct nu este clar, aici putand include atat dorinta regelui ungar de a organiza temeinic si unitar un teritoriu vasal siesi, teritoriu necesar prin cele trei drumuri comerciale, dar si o posibila renuntare la tutela ungara. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO"><span style="color: black;">Posibilitatea dorintei regelui ungar de a subordona teritoriul este plauzibila deoarece noul stat avandu-l in frunte pe Basarab I este subordonat direct regelui ungar, fiind necesar un razboi pentru asigurarea independentei Valahiei. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO"><span style="color: black;">In aceasta acceptiune Negru Voda este personajul care coboara prin Pasul Rucar-Bran impreuna cu cavalerii sai si se aseaza in Campulung Muscel. De aici incepe organizarea militara si politica a noului stat. Gaseste in zona statul condus de Tihomir sau Basarab, cuprinzand Oltenia, posibil toata, posibil doar actualul judet Gorj, si tara Hategului, stravechiul teritoriu dacic al Sarmisegedusei. Apoi exista Banatul Severinului, condus de comiti unguri, dar integrat noului stat, cat si teritoriul controlat de urmasii lui Seneslau/Seneslav. Cum rolul sau era de a cristaliza acest stat, nu este numit conducator al statului, acesta fiind ales Basarab I Intemeietorul, ca voievod al celui mai important teritoriu. Negru Voda ramane in continuare adjunct al voievodului, avand rolul de a coordona, dar si de a veghea asupra credintei noului voievod fata de regele ungar.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO"><span style="color: black;">Date clare despre crearea Tarii Romanesti/Valahia nu sunt. Se vehiculeaza anul 1310, cu certitudine in 1317 statul era creat, fiind inplicat in conflicte cu nobilimea din Mehadia. In documentele oficiale Negru Voda nu este prezentat niciunde, ramanand doar in povestile si legendele romanesti.</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="color: black;">Sub orice forma, indiferent de originea etnica, rolul Cavalerului Negru in crearea Tarii Romanesti este esential. Crescut in spirit pur medieval, bun organizator si bun militar, reuseste sa creeze un stat care, desi temporar se afla in subordinea Ungariei, va reusi sa devina independent. Apartenenta <personname productid="la Ordinul Cavalerilor" w:st="on"><personname productid="la Ordinul" w:st="on">la Ordinul</personname> Cavalerilor</personname> Ioaniti poate fi contestata, mai ales ca in zona se aflasera si cavalerii Ordinului teuton, insa apartenenta sa la un anumit ordin crestin nu poate fi inlaturata, dat fiind capacitatile acestuia de bun organizator, atat militar cat si administrativ, cat si credinta catorlica a voievozilor romani. Rolul catalizator al acestuia, indiferent de caracterul acestuia, acordat de regele Ungariei, sau o posibila razvratire, este indiscutabil. Aparitia din negura istoriei este providentiala pentru romani. </span></span></b></div></div>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-23355573933611895492012-02-18T00:17:00.001-08:002012-03-29T08:55:25.846-07:00Mihai Eminescu despre statalitatea vlahilor din sudul Dunării<div style="text-align: justify;">“In genere istoria Bulgariei nu e tocmai apta pentru stabilirea unor drepturi pozitive asupra provinciilor in care ei (bulgarii – n.n.) locuiesc. Statul bulgar a fost infiintat pentru intaia oara de un neam de tatari din Ural, cari au domnit in Târnova pana la 1014, cand imparatul Basilios II Bulgaroctonos (ucizatorul bulgarilor) i-au pus capat. Acesti tatari se crestinasera si se slavizasera in cursul timpului.<br />
<a name='more'></a><br />
<br />
Amintim ca in vremea aceasta, la 1014 si mai tarziu, tot acest imparat Basilios II, intr-un hrisov formal, vorbeste despre românii din tinutul Vidinului, din Bulgaria toata si de pe langa mare, va sa zica din Dobrogea, si-i supune jurisdictiunii bisericesti a <u>patriarhului din Ohrida</u>. De aici bulgarii au stat in atarnare completa de imparatia bizantina o suta saptezeci de ani.<br />
<br />
Dupa asta, adeca la 1186, apar in scena fratii Petru si Asan. Dupa marturia tuturor contimporanilor fara exceptie, ei erau vlahi / români, poporul lor – românesc, limba lor – româneasca. <u>Elementul românesc era atat de raspandit in suta a douasprezecea si pan-intr-a cinsprezecea incat Tesalia actuala se chema Marea Românie (Meyaly Blahia), Etolia – România Mica, Epirul - Țara Vlahioților, Moesia – România Albă, Țara Românească actuală – România Neagră (Mauro Vlachia).</u> In fina Asanizii se numesc ei insisi in documente “domni Blacorum et Bulgarorum”. Dupa stingerea liniei barbatesti a Asanizilor (1257), noul regat pierde catre Imparatia bizantina toate provinciile c-o populatie precumpanitor româneasca, iar statul Cetății de spini (Târnova) mai duce o existenta precarie si fara consistenta pana ce cade fara scapare in mana turcilor.<br />
<br />
Intr-adevar, in zilele lui Murad I redusul stat care purta numele Bulgaria era impartit in trei: la Vidin domnea Ioan Srațimir, cumnatul lui Vladislav Basarab si nepotul lui Alexandru Basarab, la Tarnova – fratele vitreg lui Srațimir, Ioan Sișman III, la Varna sus-amintitul Dobrotici. Dan I, nepot de frate a lui Vladislav Basarab si frate bun cu urmasul sau Mircea I, era in razboi cu Sișman pentru marginile tarii sale de dincolo de Dunare. Cari vor fi fost acele margini nu putem sti exact din cauza lipsei de documente, sigur este numai ca sub Mircea I nu mai e vorba de domnie bulgara in cetatile de pe malul drept al Dunarii si in Dobrogea.<br />
<br />
La 1389 e batalia din Campul Mierlei, dupa care toti cei ce-au luat parte in contra turcilor devin vasali, afara de Mircea.<br />
<br />
La 1393 – cinci ani in urma - se desfiinteaza si umbra regatului vasal din Târnova, si Bulgaria devine pașalâc, afara de Dobrogea si cetatile sale de pe Dunare.<br />
<br />
La 1394 bulgarii, statul si biserica nationala sunt desfiintati, patriarhul lor Euthimie e târât in robie.<br />
<br />
In starea aceasta de dezolatiune scaunul ecumenic din Constantinopol insarcineaza pe mitropolitul din România Neagră (Mauro Blahia) cu exercitarea tuturor drepturilor episcopale in Târnova, iar la 1395 mitropolitul Țării Românești petrece în capitala Bulgariei. Fiul ultimului rege, Sișman, anume Alexandru, se turcește și e numit guvernator la Samsun in Asia Mica.<br />
<br />
La 1396, adica doi ani in urma, e cumplita batalie de la Nicopolis ad Haemum, care se mantuie prin infrangerea Europei intregi de catre Baiazid Ilderim. Din eroare unii au admis ca locul acestei batalii ai fi fost langa Dunăre la Nicopolis ad Danubium, numit Micul Nicopole, care era in mainile lui Mircea. Batalia aveasta de o epica maretie a avut loc langa Marele Nicopole, ale carui ruine se vad azi in satul Nichiup, 4 ceasuri departare de Tarnova, 12 ceasuri de la Dunăre, unde raul Rușița se varsa in Inatra.<br />
<br />
Am aratat mai sus ca, cu toata victoria turceasca de la Nicopolul Mare, Mircea se numeste inca la 1399, adica trei ani in urma, domn al intregului tarm drept al Dunării pana la mare si vladeț al Dristului.<br />
<br />
La 1402 Baiazid e invins si inlantuit de Timur Lenk in batalia de la Angora. Despre invazia Țării Românești nu mai poate fi vorba, cazi imparatia osmana era sfasiata prin lupta intre frati, intre fiii lui Baiazid.<br />
<br />
Dobrogea si Dristul, precum si intregul mal drept n-a putut fi luat de la români decat de Mohamed I si anume la 1416, cand Mircea, incarcat de ani si slabit de lupte necontenite, a trebuit sa se supuie, desi in conditii cu mult mai bune decat toti principii slavi si sarbi ai Peninsulei Balcanice impreuna.”<br />
<br />
Mihai Eminescu<br />
Românii din afara granițelor Țării și unitatea spirituală națională,<br />
Ed. Saeculum LO, București, 2000 <br />
Cititi si:<br />
<a href="http://www.originea.net/2012/01/unificarea-romanilor-intre-mit-si.html"><strong><span style="color: red;">Unificarea românilor, intre mit și realitate... Hanul bulgar Krum, - primul unificator</span></strong></a> </div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-47839580079462914402012-01-21T12:17:00.001-08:002012-03-29T08:55:46.478-07:00Unificarea românilor, intre mit și realitate... Hanul bulgar Krum, - primul unificator<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><strong>Când vine vorba de unirea românilor – o<span class="Apple-converted-space"> </span></strong><a href="http://bezbojnicul.blogspot.com/2010/12/mituri-romanesti-cu-substrat-totalitar.html" style="outline-width: 0px;"><strong>temă centrală</strong></a><strong><span class="Apple-converted-space"> </span>a mitului național românesc – cu toții am învățat la școală aceeași poveste cu Mihai Viteazul care, mânat de impulsuri naționaliste înainte de inventarea naționalismului, a unit teritoriile locuite de români.</strong></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></div><div style="text-align: justify;"></div><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; float: left; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; margin-right: 1em; orphans: 2; text-align: left; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://i.imgur.com/xwS3s.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto; outline-width: 0px;"><img border="0" height="140" src="http://i.imgur.com/xwS3s.jpg" style="border-bottom-width: 0px; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-top-width: 0px; float: left; height: 80px; padding-bottom: 3px; padding-left: 3px; padding-right: 3px; padding-top: 3px; width: 100px;" width="132" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Stema pan-românească<br />
a lui Sigismund Báthory</td></tr>
</tbody></table><br />
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Însă<span class="Apple-converted-space" style="color: red;"><strong> </strong></span><a href="http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/marea-batalie-1595-fost-giurgiu-nu-calugareni" style="outline-width: 0px;"><span style="color: red;"><strong>Mihai Viteazu</strong></span></a><span class="Apple-converted-space"> </span>a fost doar <i>primul român</i><span class="Apple-converted-space"> </span>care a unit <i>țările române</i>. Sau mai bine zis două țări române, și o țară ungurească unde majoritari, probabil, erau românii, deși pe ei nu-i băga nimeni în seamă, că erau ortodocși. </div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Primul unificator al țărilor române a fost Sigismund Báthory, principe maghiar al Transilvaniei,<br />
<a name='more'></a> care în 1595 și-a extins autoritatea și peste domnul valah ante-menționat cât și peste Țara Moldovenească, condus la vremea respectivă de<span class="Apple-converted-space"> </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_R%C4%83zvan" style="outline-width: 0px;"><span style="color: #b45f06;">semi-țiganul Ștefan Răzvan</span></a><span style="color: #b45f06;">.</span> Kürtös colac peste pupăză, unificarea lui a avut și recunoaștere internațională, spre deosebire de cea a lui Mihai Bravu, care valora cam cât valorează astăzi independența Transnistriei.</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Însă cea dintâi unificare a teritoriilor locuite de români a avut loc pe vremea când Moldova și Țara Românească erau încă utopii SF, iar poporul român era încă în plin proces de slavizare (episod central în etnogeneza daco-romană, dar mai puțin glorioasă decât latinizarea, și deci, trecut cu vederea la istorie). </div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></div><div style="text-align: justify;"></div><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; float: left; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; margin-right: 1em; orphans: 2; text-align: left; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://i.imgur.com/q0rDW.png" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto; outline-width: 0px;"><img border="0" height="187" src="http://i.imgur.com/q0rDW.png" style="border-bottom-width: 0px; border-image: initial; border-left-width: 0px; border-right-width: 0px; border-top-width: 0px; float: left; height: 80px; padding-bottom: 3px; padding-left: 3px; padding-right: 3px; padding-top: 3px; width: 100px;" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Bulgaria lui Krum,<span class="Apple-converted-space"> </span><br />
…sau Dacia lui Burebista</td></tr>
</tbody></table><br />
<div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">Anul este 805, bulgarii încă nu sunt un popor slav, ci turcic, conducătorul lor încă nu e intitulat Țar, ci Han, pe numele său Krum, nu Ginghis, iar religia lor încă nu e prostia aia cu „întoarce celălalt obraz” ci mult mai virilul păgânism de tip „fă-ți pocal din capul dușmanilor”. Astfel, acest Krum, care printre altele l-a transformat pe împăratul bizantin Nicefor I în veselă, a fost și primul care unit tot ce ulterior avea să devină România Mare, sub sceptrul unui alt ne-român, de data asta germanul Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Unificarea din secolul IX s-a realizat după ce susnumitul han a măturat pe jos cu rămășițele hanatului avar, un<span class="Apple-converted-space" style="color: red;"> </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Avari" style="outline-width: 0px;"><span style="color: red;">alt popor interesant</span></a>, adepți ai deformărilor craniene și puțin cam ignorați de manualele de istorie, deși au venit din stepa nord-pontică, au cucerit Câmpia Panonică și au început să irite cu succes vecinii, după o schemă patentată de huni în secolul IV și aplicat cu succes și de maghiari în secolul X. Prin cucerirea „spațiului carpato-danubiano-pontic” și unificarea tuturor românilor, Bulgaria a ajuns să se învecineze în vest cu regatul Franc.</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">De altfel românii și bulgarii mai au episoade istorice comune, pe lângă Unificarea lui Krum și statutul de „cei mai proști din curtea UE”.<span class="Apple-converted-space"> </span><a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aaratul_Vlaho-Bulgar" style="outline-width: 0px;"><span style="color: red;"><strong>Al II-lea Țarat Bulgar</strong></span></a><span class="Apple-converted-space"> </span>– și asta vi s-a spus, teoretic, la școală – este numit de istoricii români Țaratul Bulgaro-Vlah, dat fiind faptul că dinastia conducătoare era de viță românească deși unii zic că ar fi fost cumani la origini, ca și Basarab, întemeietorul Țării Românești. Și cu asta închei lecția de istorie-enervantă-pentru-naționaliști.</div><div style="-webkit-text-size-adjust: auto; -webkit-text-stroke-width: 0px; background-color: white; color: #222222; font: 14px georgia, "palatino linotype", palatino, "times new roman", times, serif; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: justify; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><a href="http://bloguri.piatza.net/hanul-krum-%C8%99i-unificarea-romanilor/"><span style="color: red;"><strong>sursa</strong></span></a></div>Unknownnoreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-24769413927864185232012-01-11T23:48:00.001-08:002012-03-29T08:56:00.385-07:00Un articol naţionalist supus dezbaterii: "Ţiganii, adevărata istorie"<div style="text-align: justify;"><strong>Materialul urmator nu apartine autorului acestui blog, iar autorul nici nu este de acord, - in cea mai mare masura, - cu cele afirmate in randurile de mai jos. </strong></div><div style="text-align: justify;"><strong>Cu toate acestea, am ales sa public materialul in cauza ( chiar daca cuprinde inexactitati si deformari voite ale realitatii istorice, alaturate unor adevaruri...) pentru a stimula dezbaterea publica asupra unor probleme istorice ce au continuarea in realitatea economica, culturala, politica de azi din România.</strong><br />
<a name='more'></a></div><div style="text-align: justify;"><strong>Invit cititorii sa parcurga ( in contrapondere) si alte materiale publicate aici:</strong></div><div style="text-align: justify;"><a href="http://pallavicini-blog.blogspot.com/2011/01/romii-un-popor-european.html"><strong><span style="color: red;">Romii, un popor European</span></strong></a></div><div style="text-align: justify;"><a href="http://www.originea.net/2011/05/rudarii-baiesi-sunt-urmasii-dacilor.html"><strong><span style="color: red;">Rudarii/Baiesii sunt urmasii dacilor!</span></strong></a></div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://pallavicini-blog.blogspot.com/2010/12/natiunea-cu-mai-multe-popoare.html"><strong><span style="color: red;">Naţiunea cu mai multe popoare</span></strong></a><strong> </strong></span></div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://www.originea.net/2011/05/romanii-civilizatorii-sau.html"><strong><span style="color: red;">Romanii, - civilizatorii sau exterminatorii populatiei dacice?</span></strong></a></span></div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><a href="http://www.originea.net/2011/08/despre-originea-poporului-roman.html"><strong><span style="color: red;">Despre originea poporului roman, interviu cu Neagu Djuvara</span></strong></a></span></div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><strong><a href="http://www.originea.net/2010/12/despre-originea-romanilor-ernst.html"><span style="color: red;">Despre Originea Românilor, - E. Gamillscheg & G. Reichenkron</span></a></strong> </span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span class="Apple-style-span" style="color: blue;"><span style="color: black;">Iata articolul de care va vorbeam:</span></span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"> Postez aici o scrisoare trimisă Parlamentului României, în urmă cu aproape 1 an jumătate, de Ioan Abrudan, din Cluj. Solicitarea unui român disperat nu a avut efect. Nu s-a luat nicio măsură şi românii, maghiarii, germanii, turcii, tătarii, bulgarii, ruşii, lipovenii şi toate naţionalităţile care trăiesc cinstit pe aceste meleaguri trebuie să ia ei atitudine pentru că această confuzie voită “român-rom” îi afectează şi pe ei, ca şi pe toţi locuitorii civilizaţi din această ţară, adică pe cetăţenii români.</div><div style="text-align: justify;"> Din nefericire, lucrurile au evoluat de atunci şi până acum, dar nu în bine. Fărădelegile comise de ţigani pe tot continentul s-au înmulţit. Italienii şi ungurii deja au trecut la măsuri radicale. Aici nu este vorba de rasism, dar cred că suntem de acord că această etnie pe unde a ajuns a pârjolit totul în jur, a speriat lumea, a murdărit, a distrus, a pângărit, a furat, a violat şi a ucis. Ţiganii trebuie stopaţi, iar statul are obligaţia să mă apere, pe mine, plătitorul de impozite din care se plăteşte inclusiv ajutoarele sociale pentru aceasă rasă parazită şi potrivnică civilizaţiei.</div><div style="text-align: justify;"> Eu, ca cetăţean român (deci nu ca etnic român, ca cetăţean român!) mă simt jignit pentru că sunt asociat cu nişte sălbatici.</div><div style="text-align: justify;"> Citiţi scrisoarea de mai jos, care conţine şi o scurtă istorie a ţiganilor, şi veţi afla multe lucruri interesante. Şi multe răspunsuri la întrebarea pe care ne-o punem: “de ce?” !</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"> ”Catre Parlamentul Romaniei, Domnilor Senatori si Deputati :</div><div style="text-align: justify;">In ultimul timp tema principala a stirilor a fost legata de reactia ostila împotriva cetatenilor romani din Italia si mai nou si din alte tari europene.</div><div style="text-align: justify;">Aceasta reactie fara precedent indreptata impotriva tuturor romanilor stabiliti in aceste state a pornit mai ales de la comportamentul anormal si infracţional al unei etnii minoritare de cetateni romani, si anume tiganii sau etnia romilor. Această etnie nu este specifică Romaniei, ea intalnindu-se in majoritatea tarilor europene in diverse proportii, dar noua sa denumire de romi (roma/romani/romanies in engleza) este asimilata mai ales cu numele tarii noastre: Romania, raspandindu-se astfel o confuzie care s-ar putea dovedi fatală pentru viitorul european al poporului roman.</div><div style="text-align: justify;">Cand cetateanul italian, de pilda, citeste un articol in care se îintrepatrund termenii “romeno” si “rom”, este normal sa se afunde intr-o confuzie care, incetul cu incetul, duce la o suprapunere mentala a celor două denumiri.</div><div style="text-align: justify;">Odata aceasta suprapunere instalandu-se, ea funcţioneaza si in sens invers; astfel auzim cum pe stadioane suporterii unor echipe adverse scandeaza: “tiganii, tiganii”, referindu-se la romani. Rezultatul pe termen mediu si lung pentru populaţia Romaniei in raport cu popoarele europene poate fi devastator, instalandu-ne in coada Europei. De aceea, inainte de a vedea ce este de facut, merita studiat cum s-a ajuns in aceasta situatie.</div><div style="text-align: justify;">Tiganii sunt un popor migrator. Migrarea tiganilor din India in Europa s-a facut intre secolele al IX-lea şi al XIV-lea, in mai multe valuri. Odata cu intrarea lor in Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au capatat si numele etnic pe care il poarta astazi , Tigani. Aflandu-se pe teritoriul Greciei si-au atribuit denumirea unei secte religioase grecesti cu numele Athinganis sau Atsinganos care insemna “de neatins”. Prima atestare a tiganilor in Imperiul Bizantin este conţinuta intr-un text hagiografic georgian, care datează din jurul anului 1088; aici se face referire la aşa-numitii Adsincani, renumiti pentru vrajile si faptele rele pe care le fac. Istoria europeana a tiganilor incepe la inceputul secolului al XIV-lea, cand acestia au patruns in Turcia, venind din Asia Mica. Prin anii 1415 – 1419 ii intalnim in toata Europa Centrala, din Ungaria pana in Germania. Pe la 1422, o banda numeroasa de tigani coboara in Italia, pana la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a inceput mult inainte de valul de tigani veniti din Romania). In deceniul urmator au ajuns pana in Franta, Spania, Anglia si Scandinavia. Aici ei preiau denumirea de egipteni” (Gypsies), foarte curand li s-a fixat numele pe care il poarta si astazi.</div><div style="text-align: justify;"> Foarte interesant este ca tiganii si-au atribuit intotdeauna numele altor etnii sau popoare care le-au ingaduit sa-şi ascunda etnia: “Satra” vine de la casta Kshatria (razboinica) careia nu i-au apartinut niciodata. “Tigan/Zigeneur/Zingaro etc” vine de la “Athinganoi”, secta religioasa grecesca recunoscuta pentru activitatea de prezicere, tiganii n-au au apartinut niciodata acestei secte.</div><div style="text-align: justify;">Gypsy” vine de la “Egyptian” cum si-au spus acum vreo 600 de ani pentru a primi bani, locuinte si mancare pe gratis, pretinzand ajutor ca fiind crestini egipteni aflati in pelerinaj.</div><div style="text-align: justify;">“Yansser” cum sunt cunoscuti la New York, vine de la ienicer turc, cum s-au prezentat tiganii emigrati in America pe la 1900. In Germania numele cele mai folosite sunt Zigeuner si Sinti. In limba franceza s-a impus numele Gitanes. In limbile engleza si spaniola, Gipsy, respectiv Gitano. In Danemarca, Suedia si Finlanda s-au prezentat sub numele de Tattan (tatari).</div><div style="text-align: justify;"> Precum se vede, tiganii s-au raspandit in toată Europa, venind din India prin Asia Mica si nu constituie sub nici o forma o problemă legata de poporul roman, mai mult decat de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu. Cea mai timpurie informatie scrisa despre prezenţa tiganilor pe teritoriul Romaniei datează din 1385. De la primele atestari ale prezenţei lor in Tara Romaneasca si Moldova, tiganii au fost robi si vor ramane timp de mai multe secole, pana la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea. In mod paradoxal, perioada cea mai buna a tiganilor a fost in perioada regimului comunist. In anii ’70 PCR-ul in primii ani ai comunismului a manifestat in ce-i priveşte pe tigani, un fenomen de neconceput inainte: in aparatul de partid, in militie, armata si organele de securitate au fost angajati un numar relativ mare de tigani care au lansat o politica de formare a unui nationalism tiganesc de colonizare a satelor satesti si svabesti cu tigani adusi nu numai din toata Romania, dar adusi si din exteriorul Romaniei (Cum va explicati ca in satele din sasime sau svabime in care nu vezi tipenie de alta etnie decat de tigani ce vorbesc limbi precum bulgara, rusa, slovaca etc?).</div><div style="text-align: justify;"> Imediat dupa ’90 Nicolae Gheorghe apare ca membru GDS, publica la Revista 22, este trimis la tot felul de simpozioane internationale, devine membru Soros, lanseaza tot felul de programe pentru tigani, precum si infiintarea de catedre universitare tiganesti. Aceasta ascensiune a unor tigani s-a petrecut mai ales in conditiile politicii sociale a regimului comunist, care urmarea incurajarea categoriilor sarace si distrugerea vechii structuri sociale, refractara noilor randuieli. Asa se explica de ce, nu in putine comune, in funcţia de primar a fost pus un tigan. Datorită originii sociale “sanatoase” tiganii au fost promovaţi mai departe, facand cariera politica, ajungand in aparatul superior de partid. Ascensiunea lor s-a datorat nu originii lor etnice, pe care de altfel cei mai mulţi o declinau, ci pentru ca proveneau din categoriile sarace. Acesti tigani adevarati, oameni ajunsi in anumite functii, vor avea un rol important in promovarea etnica si in regimul ce a urmat regimului comunist. Si sub aspect locativ tiganii au facut un important progres in anii socialismului. Cocioabele care reprezentau habitatul natural al tiganilor pana in anii ’50 au fost schimbate cu apartamente in blocurile nou construite, iar din anii ’70, ’80, cu locuinte in case nationalizate. Asa s-a ajuns in situatia de astazi, cand centrul multor orase mai este ocupat de tigani.</div><div style="text-align: justify;"> Sunt cateva elemente importante care nu pot fi ignorate:<br />
1) Generalul (seful) securitatii din jud. Sibiu in ’71 era un tigan care fusese deportat cu familia in Transnistria de unde a fugit. </div><div style="text-align: justify;">2) Nicolae Gheorghe devine secretarul personal al lui Cioaba in ’71-’72<br />
3) Cioaba e var primar cu Ion Iliescu (se poate verifica)<br />
4) Cioaba participa la primul congres tiganesc de la Londra din ’71 unde apare prima oara etnonimul de Rom<br />
5) Anii ’70 inseamna plecarea masiva a sasilor<br />
6) Securitatea organizeaza un program de colonizare cu tigani a sasimii si svabimii<br />
7) Scopul nu a fost integrarea tiganilor. Integrare inseamna o populatie minoritara tiganeasca intr-o populatie majoritara de alta etnie. O majoritate tiganeasca cu o minoritate ignorabila de alta etnie nu duce la integrarea tiganilor, ci la asimilarea celorlalti.(Dau cazul unor moldoveni din Galati asimilati in tigania din Garcini, de langa Brasov ).</div><div style="text-align: justify;"> Dupa 1989 s-au produs unele transformari majore in comportamentul populatiei de tigani. Pe fondul liberalizarii economice, o parte din ei au inceput diverse afaceri, dintre care multe profitand de haosul legislativ de la inceputul anilor ’90, dar si de dispretul general fata de legi, au ajuns sa aducă unei parti a tiganilor sume importante pe care s-au cladit clanuri puternice, care folosindu-se de patura saraca a tiganilor, domina lumea interlopa, cu ramificatii importante in sfera politicului. De asemenea, profitand de deschiderea granitelor, o mare parte dintre ţigani au emigrat, stabilindu-se mai ales in Spania, Italia şi Franţa, unde constituie comunităţi importante. Dupa 1996 se axeaza exclusiv pe dezvoltarea organizatiilor politice tiganesti din Ardeal, a promovarii tiganilor ardeleni in tot felul de organizatii politice, de a infiltra absolut totul. Este clar ca e vorba de nasterea unui nationalism tiganesc, bazat pe etnonimul roma, bazat pe ideea teritoriala, Romania.</div><div style="text-align: justify;"> Este interesant ca, mai ales in afara granitelor, ei nu se autoidentifica drept tigani, ci romani.</div><div style="text-align: justify;"> Schimband saracia din tara cu ghetourile din strainatate, aceasta populatie de tigani dezradacinati, si pierzand si urma de identificare culturala, comite un numar important de infractiuni, care atrag asupra ei antipatia populaţiilor native ale acestor tari. Această antipatie, datorită confuziei create de denumirea de roman cu cea de rom, ca o denumire moderna a tiganilor, se transfera asupra poporului roman in ansamblu. Ca si cum denumirea de “rom” simpla nu ar fi fost de ajuns etnonimul a ajuns pana la forma “romani/romanies” in limba engleza care este limba in jurul careia se invarte intrega lume. Recentele evenimente din Italia o dovedesc din plin. Dar cum s-a ajuns la denumirea de rom si la impunerea ei ca obligatorie in actele oficiale din Romania?</div><div style="text-align: justify;"> Agresiunea lexicala rom/roma/roman – romani/romani-romanies /romanians – romanes/romaneste, a fost aplicata asupra tarii si natiunii noastre imediat dupa 1990, in cadrul unui program complex dezvoltat de Fundatia Soros in Romania. Beneficiind de numerosi membri ai etniei tiganesti in guvernarile Romaniei – sunt notorii Ion Iliescu, Adrian Nastase sau Andrei Plesu – dupa “Memorandumul” lui Petre Roman, care oficializa denumirile paralele, nimic nu le-a mai stat in cale schimbatorilor de limba si istorie. O prima disputa a fost cea legata de cuvantul “romi”, romanii fiind prostiti apoi ca aceasta va fi inlocuita cu “rromi”, o alta formula care doar a sporit debandada lexicala. De amintit, ca fapt divers, ca in anii 1995, limba cu care Soros vroia sa inlocuiasca tiganeasca primise numele de “romalli”, forma care nici nu se putea declina si care a fost inlocuita ulterior cu “romani” si varianta “rromani”. Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost modificata cu “roma/romani/romanies”. Confuzia este generala, inclusiv la nivelele academice ale intelectualitatii din tarile afectate de valul de imigratie si/sau infractionalitate tiganeasca. Cine ce sa mai inteleaga?!. Strigator la cer este ca denumirea nu are nici o baza istorica, tiganii nu au fost purtat niciodata de-a lungul istoriei acest etnonim si provine din cuvantul “DOM”, care pe limba originara a tiganilor inseamna “om”.</div><div style="text-align: justify;"> Prin denaturare (voita) “dom” s-a transformat in “rom” cu “r” accentuat, apoi din “rom” s-a trasformat in “roma” apoi in “romani” si in “romanies” . S-a ajuns astfel incat tiganii sa aibe numele identic cu al romanilor in limba engleza . Romani cu romani si romanies cu romanians ( doar ca in engleza nu exista diacritice dupa cum vedeti iar la o un simpla cautare pe google a cuvantului romani se vor afisa linkuri cu tigani) Practic denumirile sunt identice.</div><div style="text-align: justify;"> In toata perioada post-decembrista s-a manifestat o presiune constanta din partea unor organizatii sau din partea unor politicieni, personalitati de frunte cu ascendenta roma, in folosirea in documentele oficiale a etnonimului “rom”. Ca un raspuns la aceste presiuni, prin Memorandumul H03/169 si 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat primului ministru de atunci, Nicolae Vacaroiu, ministrul de externe Teodor Melescanu recomanda folosirea in continuare in documente a cuvantului “tigan” in concordanta cu cuvintele folosite in celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro etc., pentru evitarea unor confuzii nefericite cu numele poporului roman.<br />
Presiunile continua si in 2001, Petre Roman, ministrul de externe, semneaza un nou Memorandum cu numărul D2/1094/29.02.2000 catre prim-ministrul Mugur Isarescu, in care, in virtutea dreptului de autoidentificare al populatiilor, recomanda folosirea obligatorie in toate documentele oficiale romane a denumirii de rom pentru a identifica etnia tiganilor. Mugur Isarescu isi insuseste Memorandumul si emite o hotarare de guvern in acest sens. Trebuie precizat ca documentele UE referitoare la denumirea de “rom” erau indicative, si nu obligatorii.</div><div style="text-align: justify;"> Pe de alta parte, nimeni nu contesta dreptul la autoidentificare, care este un principiu european general. Dar in cadrul procesului de autoidentificare nu trebuie sa existe suprapuneri peste denumirea istorica a unor popoare europene existente. Sa nu uitam exemplul Greciei care a refuzat sa recunoasca Republica Macedonia pentru ca se crea confuzie cu denumirea unei provincii istorice grecesti (Reteaua Soros Open network fiind si aici vectorul principal in creearea acestei denumiri). Azi s-a ajuns la denumirea de FYR ( Former Yougoslavian Republic) Macedonia. Dar ce putem astepta de la o clasa politica ce este mai preocupata de interesele personale marunte in detrimentul intereselor nationale, compusa din indivizi fara perspectiva istorica, ce se promovează unii pe altii pe criterii de cumetrie, si nu de competenta. Rezultatele se vad. In condiţiile In care Romania ocupă prin Leonard Orban postul de comisar european pentru multilingvism, Republica Moldova impune limba moldoveneasca (o invenţie bolsevica) drept limba oficiala recunoscută in UE. S-a spus la momentul nominalizarii că portofoliul pentru multilingvism este prea mic ca importanta pentru comisarul roman. Realitatea a dovedit contrariul.</div><div style="text-align: justify;"> In timp ce Bulgaria lupta pentru a impune denumirea de evro pentru euro, oficialii romani nu au schitat nici un gest in problema limbii moldovenesti. Privitor la problema tiganilor in ansamblu si a nefericitei denumiri de rom, fara indoială ca avem nevoie de minti luminate, si nu de teribilismul unui ministru de externe ca si Cioroianu, care in suita gafelor monumentale, declara ca ar fi bine daca am cumpara o parte din Sahara pentru a-i muta pe concetatenii nostrii tigani. Nu de fanfaronada ieftina si paguboasa avem nevoie. Romii romani (suna interesant, nu-i asa?) sunt si ei cetateni cu drepturi egale. Romania trebuie sa conlucreze cu UE in programe de afirmare a identitatii culturale a populaţiei de tigani in paralel cu integrarea lor sociala si cresterea nivelului educativ.</div><div style="text-align: justify;"> In ceea ce priveste denumirea de rom, chiar daca ne aflam in ceasul al 12-lea, este necesar un plan de masuri diplomatice, intinse poate pe mai multi ani, pentru a sensibiliza organismele europene si a se indrepta aceasta mare eroare de a denumi o populaţie transfrontaliera cum sunt tiganii cu un nume atat de apropiat si generator de confuzii, de numele istoric al poporului roman. Luand in considerare progresia demografica pană in 2025, cand pe fondul declinului de natalitate la romani şi maghiari si al scaderii mortalitatii la tigani, acestia ar putea reprezenta un procent semnificativ din populaţia Romaniei, depasindu-i pe maghiari, la care adaugam confuzia din ce in ce mai pregnanta a numelui de rom cu cea de roman, pozitia Romaniei in familia europeană apare intr-o pozitie tot mai ingrijoratoare.</div><div style="text-align: justify;"> In absenta unui plan concret ce trebuie urmarit cu consecventa, cred ca sunt toate sansele ca in constiinţa civica europeana sa se consolideze credinta ca Romania chiar este tara romilor (daca nu s-a intamplat deja) si se prefigureaza tot mai mult ideea domnului Teodor Melescanu care spunea ca se doreste creerea unui stat ţiganesc in Romania, ca Romania va fi in curand tara tiganilor.</div><div style="text-align: justify;"> Orice nationalism se bazeaza pe:<br />
1) limba comuna (in sensul acesta s-au pornit alte campanii mincinoase demarate de reteaua Soros Open Network care incearca sa inventeze o<br />
limba tiganeasca impletita cu romana si care au denumit-o Romani Vlax, exact Vlax ! nu era de ajuns ca ne-au furat etnonimul de roman acum vor sa ne compromita si etnonimul de valah/vlah. Aceasta teorie strigatoare la cer este avansata de un anume Ian F. Hancock care isi publica lucrarile prin intermediul organizatiei Soros. Cercetatorul mentionat mai sus si care se recomanda drept “Romani” cu descendenta britanica si maghiara, este profesor de Studii Romani la Universitatea din Texas. El incearca sa si probabil reuseste sa convinga multi naivi, inclusiv pe site-ul Universitatii americane, ca “olahii” sau “vlahii” sunt de fapt tigani, de unde ar veni si denumirea limbii Vlax Romani, prezentata ca “un dialect al limbii romane” vorbit de populatia “Vlax/Vlach”. Este revoltator si intolerabil, asistam practic la rescrierea istoriei.<br />
2) etnia comuna = natiunea<br />
3) etnonimul<br />
4) teritoriul<br />
5) statul<br />
6) drapelul<br />
7) istoria comuna</div><div style="text-align: justify;"> Tiganii au purces pe calea definirii propriului lor nationalism. Au nevoie de un teritoriu. Poporul ales drept victima sunt romanii. Sa lasam minciuna si ipocrizia deoparte, daca considera numele tigan peiorativ atunci sa-si ia numele lor original care este DOM si nu ROM.”</div>Unknownnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-46260831376961819852011-12-18T11:05:00.001-08:002012-03-29T08:56:11.845-07:00Ce au fost „boierii mari“ în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor (secolele XVI-XX)<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Neagu Djuvara (n. 18 august 1916), fiul Tincăi Grădişteanu şi al lui Marcel Djuvara, nu a ales întâmplător subiectul cărţii sale: este ultimul descendent, pe linie maternă, al unui neam boieresc important care a dat ţării membri în elita politică cu ajutorul căreia domnii pământeni au domnit în Ţara Românească, iar pe linie paternă, al unui alt neam de boieri, aromâni la origine, stabiliţi în principate la sfârşitul veacului al XVIII-lea, care a dat şi el ţării politicieni, diplomaţi, medici, profesori universitari.</strong> </span><br />
<a name='more'></a></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">O demonstraţie în răspăr cu imaginea cultivată de regimul nivelator din ultimii 50 de ani, care a negat vehement rolul aristocraţiei în complexa structură socială, politică şi culturală a principatelor române.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><i>Ce au fost „boierii mari“ în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor</i> este o cercetare asupra unei familii boiereşti şi, în fapt, un volum ce priveşte istoria instituţiilor politice româneşti premoderne. Fără tagadă, aşa cum reiese din minunata demonstraţie a autorului, istoria boierimii române atinge încontinuu istoria politică a principatelor, deoarece marea boierime a jucat un rol foarte însemnat – ba chiar dominant în guvernarea ţării, dinainte de „descălecători“ şi până la naşterea României moderne. Vom descoperi în ce fel marile familii boiereşti şi-au dobândit sau şi-au pierdut moşiile şi, odată cu averile, privilegiile politice şi dregătoriile înalte. Cum au fost rând pe rând şi mai mult sau mai puţin conştient, agenţii aproape exclusivi a trei influenţe străine, determinante în domeniul culturii: cea slavonă, în primele timpuri ale Evului nostru Mediu, cea greacă, apoi turco-fanariotă, în secolele XVII-XVIII, la urmă cea franceză în secolul al XIX-lea şi începutul celui de al XX-lea. Cum au încheiat alianţe de familie, puternic marcate de endogamie, pentru a conserva rangurile şi din nou averile. Cum femeile, adesea aprige, au jucat un rol însemnat în transmiterea numelui. Cum ei, boierii, au fost promotorii modernizării României ca revoluţionari, reformatori, oameni politici. Cum, către sfârşitul veacului al XIX-lea, când sarcina guvernării României este preluata de burghezia naţională, neamul Grădiştenilor se stinge în dureri: moarte timpurie, sinucideri, copii din flori, alienaţie mentală.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Neagu Djuvara, pare-se ultimul Grădiştean, oferă un capitol inedit de ilustraţii, facsmilie, arbori genealogici, tabele de ascendenţi, indici de familii înrudite. S-ar părea că, potrivit uneia dintre genealogii, nepoata sa reia saga familiei Grădişteanu, căsătorindu-se cu un alt descendent al unei alte ramuri a Grădiştenilor!</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><img src="http://www.humanitas.ro/files/media/citeste.jpg" /> </span><a href="http://www.humanitas.ro/files/media/ce-au-fost-boierii-mari.pdf" target="_blank"><b><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Citeşte câteva pagini</span></b></a></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><img src="http://www.humanitas.ro/files/media/vezi.jpg" /> </span><a href="http://www.protv.ro/emisiuni/shows/omul-care-aduce-cartea/video-neagu-djuvara-ce-au-fost-boierii-mari-in-tara-romaneasca/37308/pagina-1.html" target="_blank"><span style="color: red; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Dan C. Mihăilescu prezintă <i>Ce au fost boierii</i>...</strong></span></a><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> (ProTV, „Omul care aduce cartea“, aprilie 2010</span></div>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6802511724003332803.post-67497819930818892402011-08-27T06:54:00.001-07:002012-03-29T08:56:27.855-07:00Despre originea poporului român, interviu cu Neagu Djuvara<span id="ArticleBody"></span><br />
<div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgH0tfpbR10MrEI0M-hKjRinacKa9KUqjYCZU0dMTozupqXXiWqVOvWOdr1ozs9seGvUUE54RRihf7TvhttGjBWsBxZzebFB13TQssFcFzwWrkjx0ZmQ2UX1yad6U-6kB-IKcvTUBAetkE2/s1600/images.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; cssfloat: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="131" qaa="true" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgH0tfpbR10MrEI0M-hKjRinacKa9KUqjYCZU0dMTozupqXXiWqVOvWOdr1ozs9seGvUUE54RRihf7TvhttGjBWsBxZzebFB13TQssFcFzwWrkjx0ZmQ2UX1yad6U-6kB-IKcvTUBAetkE2/s200/images.jpg" width="200" /></a></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><strong>"Este un blocaj intelectual. Romanul nu e in stare sa accepte ca intemeietorul lui nu e o corcitura intre Traian si Decebal. Este o timpenie!</strong></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><strong>Cum sa fie o timpenie? Am trait o viata cu o timpenie in cap?</strong></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><strong>Da! Va rog sa va lecuiti. Timp de o mie si ceva de ani nu va dati seama ce amestec de populatii au fost pe pamintul acesta! " - Neagu Djuvara.</strong></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><strong>Un articol de </strong><a href="http://old.cotidianul.ro/autori/eugen_istodor-42.html" title="Eugen Istodor"><strong><span style="color: red;">Eugen Istodor</span></strong></a> :<br />
<a name='more'></a></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><i>Istoricul sustine, in cel mai recent volum al sau, aparut la Editura Humanitas, ca primii voievozi romani erau de origine cumana, la fel si o parte insemnata a boierilor de la curte.</i></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><b>Ce ar fi sa va injure cineva de mama si de tata?</b> </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">De ce?</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Dumneavoastra ne injurati de mama si tata neamul in ultima carte aparuta la Humanitas, "Thocomerius - Negru Voda. </b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><strong>Un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii Romanesti". </strong></div><div style="text-align: justify;"></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Sa va spun ceva. Romanii mei sint in intirziere cu aproape o suta de ani, ca mentalitate. Fiindca noi nu vrem sa admitem, fiindca nu stim si fiindca s-a ocultat lucrul acesta, ca nici o tara din Europa, dar nici una, nu si-a format in Evul Mediu un nou stat pornind de la bastinasi. Dar nici unul! Primele mele lucrari le-am inceput tardiv, date fiind razboiul, diplomatia (bun, sa nu ma pling, ca, daca nu eram trimis la Stockholm in 23 august 1944, as fi infundat puscaria pe zece-cinspe ani� plecind, am trecut prin momente grele in strainatate). Pe la 40 de ani m-am apucat de studii, care erau de filosofia istoriei, nu de istorie-istorie. Istorie adevarata nu am scris decit dupa 50 de ani. Cum o sa am 91 de ani peste doua luni, zic ca sint vreo 40 de ani de cind fac istorie.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Uite cum tineti sa nu fiti atacat ca v-ati apucat de istorie tirziu</b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Eram licentiat in istorie. Dom'le, aveam o obsesie: nu incep sa scriu istorie pina cind nu ma lamuresc cum se poate scrie istoria. De aceea, am facut invers decit ceilalti istorici, care studiaza istorie si apoi filosofia ei. Filosofia e un fel de sfirsit de cariera, ca un fel de concluzie, semnul unui batrin intelept lasat pe lume.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Intii ati imbatrinit</b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Da, intii am imbatrinit bine si apoi, dupa 50 de ani, am inceput sa scriu istorie. Si ce istorie am scris? Cum s-au occidentalizat Principatele Romane dupa 1800. Sa stiti un lucru: ce traiam eu in Africa, efortul de occidentalizare al africanului, imi deschidea niste orizonturi despre ce s-a intimplat la noi. Si sa nu fiti scandalizat, comparam negrul meu cu romanul, fiindca, in astfel de momente, cind unii incearca sa-i imite pe ceilalti, se intimpla fenomene similare si faptul ca vedeam sub ochii mei acest fenomen - am stat 23 de ani in Africa - mi-a deschis un orizont spre anii 1800. Vedeam superstitiile lor in a imbraca haina europeneasca si m-am gindit ca oarecare dificultate a avut in sensul asta si romanul, sa treaca de la religia ortodoxa bizantina, de la obiceiuri grecesti si turcesti, dintr-o data, la modelul francez. Miracolul la noi a fost ca noi aveam asa o sete de occidentalizare, ca, dintre toate, Bulgaria, Rusia, Serbia, noi am sarit cel mai repede in noul model, dar cit de adinc l-am asimilat e o problema. Era cit p-aci sa fim occidentalizati, cind a venit drama comunismului, o trauma care ne-a oprit din crestere. 45 de ani ne-a stat ceasul, a incetat evolutia noastra normala, iar romanul, oricit de intreg e la minte, este infectat acum cu tot felul de timpenii. </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Istoriografia asta duplicitara!</b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Este, dar culmea este ca de 17 ani incoace nu scriem cum gindim. Nu toti, dar ne-a intrat in reflex sa ne autocenzuram. Nu e bine! E un bumerang, tot ce facem ca sa mistificam trecutul se intoarce impotriva noastra. </div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Constantiniu, Vlad Georgescu si "Istoriile" lor sint bune?</b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Da, destul de bune, dar cind e vorba de originea lui Basarab, de exemplu, nu se pronunta.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Habar nu au de poveste!</b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">E, cum sa n-o stie? Iorga cade pe o carte scrisa de un englez privitor la cumani, numiti in trei feluri diferite, "polovske", "ciupceak", "cumani". Trib destul de numeros ce a ocupat aproape toata Ucraina de azi, plus jumatate din Romania. Noi, fiind ultimul val al cumanilor, eram numiti cumanii negri, iar cei din Ucraina erau albi, asta e diferenta dintre cumanii principali si cei periferici, fara conotatie peiorativa. Cumanii albi primesc valul mongolilor. Cei negri, ai nostri, care refuzasera crestinarea, luptindu-se cu ungurii timp de 150 de ani, au vazut victoria oamenilor lui Genghis Han, de la 1223, si au cerut imediat crestinarea din partea regelui Ungariei. Regele era vasalul Papei si considera o misiune sfinta crestinarea vecinilor sai. In 1227, 15.000 de osteni cumani in frunte cu conducatorii lor au fost crestinati. Papalitatea creeaza episcopatul Milcovensis, de la Milcov. Din pacate, asta nu dureaza decit pina la 1241, cind mongolii au venit in al doilea lor val si cumanii au trecut in masa in Ungaria: 40.000 de corturi. Locuitorii din Transilvania ii cunosteau pe astia ca pe niste vrajmasi, asa ca i-au primit prost. Regele Ungariei i-a colonizat de-a lungul Tisei, iar conducatorul cumanilor a fost pus la Buda intr-un palat. Cind au trecut mongolii Carpatii, gloatele ungare de la Buda l-au omorit pe regele cumanilor. A fost o revolta generala in toata Ungaria si, in loc sa le fie de ajutor ungurilor impotriva mongolilor, au generat mereu motive de neliniste. Cumanii au plecat spre Bulgaria si abia dupa retragerea mongola au revenit la chemarea regelui Bela al Ungariei. Bun, niciodata nu au plecat cu totii in aceste dus-intorsuri, iar o parte au ramas si in Moldova, si in Muntenia. Si au ramas nu doar cumani de rind, ci si dintre capetenii, stramosi ai boierilor nostri. Romania e plina de toponime cumane sau pecenege. Nu doar Comana, Peceneaga, astea ar fi simple, nu, toate localitatile ce se termina in "ui", Vaslui, Calmatui� Sint nume proprii, precum Barcan, Tincaba, priviti la satele Barcanesti, Tincabesti, astea sint localitati ce apartin unor boieri. Parerea mea e ca, in ajunul intemeierii Tarii Romanesti, mare parte dintre virfurile ierarhiei erau cumani.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Si Negru Voda?</b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Negru Voda e cuman!</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Nu se poate!</b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Uite ce se intimpla: am inceput sa va spun de Iorga. Iorga descopera aceasta carte ce povesteste de cumani. Iorga descopera acolo o groaza de nume, precum Basaraba, Tincaba, si zice, uite, domnule, originea lor cumana. Face o comunicare la Academia Romana in 1927 intitulata "Imperiul cumanilor si domnia lui Basaraba". Acolo este o fraza: "Numele e cuman". Basar e aoristul unui verb, "a domina", iar aba e "tata". Deci, e cuman. Si adauga: "Dar numai numele?". Stia. In "Istoria" lui, apoi, nu mai spune acelasi lucru.</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>A uitat.</b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Nu! Este un blocaj intelectual. Romanul nu e in stare sa accepte ca intemeietorul lui nu e o corcitura intre Traian si Decebal. Este o timpenie!</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b>Cum sa fie o timpenie? Am trait o viata cu o timpenie in cap?</b></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Da! Va rog sa va lecuiti. Timp de o mie si ceva de ani nu va dati seama ce amestec de populatii au fost pe pamintul acesta! Cine sint romanii astia? In afara de o mica parte dintre legionari si dintre saracii din sudul Italiei, restul, majoritatea colonistilor nu erau romani. Uitati-va la tipul fizic, asta a descoperit-o un Lahovary. El a comparat grupele sangvine din cataloagele de recrutare a civililor. In 1930 se stia. Daca iei cele trei judete de secuime, sint integral cu grupa B. Grupa raspindita in Asia. Turanici. Sudul Transilvaniei, Oltenia, o bucatica din Muntenia <strong><u><a href="http://www.originea.net/p/despre-originea-poporului-roman.html"><span style="color: red;">....(restul interviului AICI)</span></a></u></strong></div>Unknownnoreply@blogger.com6