Întemeierea celor două state româneşti extracarpatice are aceeaşi forţă de sugestie pentru publicul românesc pe care evenimente similare o deţin în mentalul naţiunilor europene, iar precaritatea informaţiilor scrise din epocă face loc vehiculării mitologiei populare şi legendelor mai mult sau mai puţin prelucrate de interpolările creative ale oamenilor de litere. Faptele lui Negru-Vodă de la Făgăraş, imaginea ambuscadei de la Posada, pusă în circulaţie de autorul Cronicii Pictate de la Viena şi oficializată de scrisul istoric, vânătoarea lui Dragoş şi uciderea zimbrului, şi-au câştigat dreptul de cetate în imaginarul colectiv şi în percepţia noastră despre începuturile statalităţii româneşti.
marți, 25 septembrie 2012
joi, 5 iulie 2012
Care este originea vechilor voievozi români?
Erau vechii domnitori romani cumani, maghiari, slavi sau romani? Singurii care pot da un raspuns cert sunt oamenii care lucreaza in proiectul GENESIS, cea mai interesanta initiativa de cercetare a istoriei Romaniei din ultimii 20 de ani. Despre ce inseamna GENESIS, despre controversele iscate de anumite declaratii venite dinspre Ministerul Culturii si despre surprizele pe care ni le-ar putea oferi ADN-ul lui Mircea cel Batran, Vlaicu Voda si al altor vechi domni valahi, a vorbit istoricul Alexandru Simon, intr-un interviu HotNews.ro.
luni, 2 aprilie 2012
Lucian Boia: Istorie şi mit în conştiinţa românească
UN PARADOX ISTORIOGRAFIC: ARIA DE FORMARE A POPORULUI ROMÂN
Insistenta deosebita asupra "formarii poporului" particularizeaza istoriografia si constiinta istorica româneasca. Chestiunea este însa dublata si amplificata prin întrebarea privitoare la spatiul formarii poporului român si limbii române. Aici se înscrie faimoasa chestiune a continuitatii care, atasata "etnogenezei", a contribuit la crearea unei adevarate "obsesii nationale", întretinuta prin jocul ideologic si politic. Problema continuitatii nu este de altfel decît manifestarea extrema a unei nelamuriri mai generale privind inserarea geografica a începuturilor poporului român. Ne aflam, din nou, în fata unei situatii particulare în istoriografia europeana.
duminică, 1 aprilie 2012
Despre un popor asimilat: Cumanii (II)
Deoarece, în ultimul timp tot mai multi istorici accepta un aport turanic la întemeierea Tarii Românesti [1], e interesant de aflat, pe scurt, cine au fost cumanii.
Daca rasfoiesti un manual de istorie medievala, la un capitol minuscul dedicat migratiilor poti citi în trei cuvinte cum resturi ale migratorilor s-au pierdut în masa majoritara, prin asimilare. Ramâi cu impresia ca aceste popoare erau cumva niste mase amorfe, fara cultura si sub standardele epocii lor, motiv pentru care au pierit din istorie. Nimic mai fals. Iar cazul cumanilor este sugestiv în acest sens.
Despre un popor asimilat: Cumanii (I)
Să începem într-un stil oarecum glumeţ:
În anul 1057, istoria acestor melaguri "s-a săturat" de pecenegii care bîntuiau pe aici şi ni i-a adus pe cumani... Lucru deloc uşor, ţinînd seamă că acest neam locuia, hăt, în stepa kirghiză, în Turkestan.
Cumanii vorbeau o turcă veche, asemanatoare cu cea a pecenegilor, luată la ... "mîna a doua" de la primii vorbitori europeni de turcă, bulgarii. Din punctul ăsta de vedere, cumanii erau înrudiţi cu khazarii, pecenegii, hunii şi avarii.
Spre deosebire de pecenegi, care au zăbovit la noi trei secole, cumanii au stat numai două, fiindcă valul următor de năvălitori, mongolii, a venit cu un secol mai devreme.
Spre deosebire de pecenegi, care au zăbovit la noi trei secole, cumanii au stat numai două, fiindcă valul următor de năvălitori, mongolii, a venit cu un secol mai devreme.
luni, 12 martie 2012
Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (II)
Cititi si:
Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (I)
Continuare:
Citeste mai departe >>
Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (I)
Continuare:
Umiliti la Kypsela, delegatia vlahilor se intoarce in zona de bastina. Ajutati fiind si de situatia instabila provocata de normanzi, consiliul vlahilor hotaraste revolta. Sunt atrasi si slavii in revolta. Trupele vlaho-slave trec la organizare. Se hotaraste crearea unui nou stat, independent de puterea imperiala. Revolta se extinde pandemic in anii 1185 – 1186 d Hr. Capitala se stabileste la Tarnovo.
Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (I)
Cititi si:
Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică. Adesea însă au fost confundați cu alanii, care au fost incluși în confederațiile tribale hune (din care au făcut parte și câteva popoare germanice, între care gepizii).
sâmbătă, 18 februarie 2012
Mihai Eminescu despre statalitatea vlahilor din sudul Dunării
“In genere istoria Bulgariei nu e tocmai apta pentru stabilirea unor drepturi pozitive asupra provinciilor in care ei (bulgarii – n.n.) locuiesc. Statul bulgar a fost infiintat pentru intaia oara de un neam de tatari din Ural, cari au domnit in Târnova pana la 1014, cand imparatul Basilios II Bulgaroctonos (ucizatorul bulgarilor) i-au pus capat. Acesti tatari se crestinasera si se slavizasera in cursul timpului.
sâmbătă, 21 ianuarie 2012
Unificarea românilor, intre mit și realitate... Hanul bulgar Krum, - primul unificator
Când vine vorba de unirea românilor – o temă centrală a mitului național românesc – cu toții am învățat la școală aceeași poveste cu Mihai Viteazul care, mânat de impulsuri naționaliste înainte de inventarea naționalismului, a unit teritoriile locuite de români.
 |
| Stema pan-românească a lui Sigismund Báthory |
Însă Mihai Viteazu a fost doar primul român care a unit țările române. Sau mai bine zis două țări române, și o țară ungurească unde majoritari, probabil, erau românii, deși pe ei nu-i băga nimeni în seamă, că erau ortodocși.
Primul unificator al țărilor române a fost Sigismund Báthory, principe maghiar al Transilvaniei,
miercuri, 11 ianuarie 2012
Un articol naţionalist supus dezbaterii: "Ţiganii, adevărata istorie"
Materialul urmator nu apartine autorului acestui blog, iar autorul nici nu este de acord, - in cea mai mare masura, - cu cele afirmate in randurile de mai jos.
Cu toate acestea, am ales sa public materialul in cauza ( chiar daca cuprinde inexactitati si deformari voite ale realitatii istorice, alaturate unor adevaruri...) pentru a stimula dezbaterea publica asupra unor probleme istorice ce au continuarea in realitatea economica, culturala, politica de azi din România.
duminică, 18 decembrie 2011
Ce au fost „boierii mari“ în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor (secolele XVI-XX)
Neagu Djuvara (n. 18 august 1916), fiul Tincăi Grădişteanu şi al lui Marcel Djuvara, nu a ales întâmplător subiectul cărţii sale: este ultimul descendent, pe linie maternă, al unui neam boieresc important care a dat ţării membri în elita politică cu ajutorul căreia domnii pământeni au domnit în Ţara Românească, iar pe linie paternă, al unui alt neam de boieri, aromâni la origine, stabiliţi în principate la sfârşitul veacului al XVIII-lea, care a dat şi el ţării politicieni, diplomaţi, medici, profesori universitari.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Abonați-vă la
Postări
Comentarii