Despre un steag care .... NU (!?) există, sau cum mistifică unii istoria românilor ardeleni

Există un blog numit maghiaromania unde de obicei sunt publicate articole de bun-simț care tratează problemele conviețuirii româno-maghiare. Articole echilibrate, lipsite de xenofobie, care au un rol important in cunoașterea celor două neamuri ce viețuiesc in Transilvania de mai bine de o mie de ani.

Dar.... Din când in când unii dau cu mucii in fasole, spre a invenina spiritele, așa cum face un oarecare colaborator, numit G. Basarabă. Reiau aici postarea mea publicată ca ràspuns la mistificările sale.

Citeste mai departe >>

Bukur-Bukurisht… despre originea albaneză a numelui Bucureștilor…

Istoria numelui București e dezgropată periodic, ducând la dezbateri etern pasionale.

.E limpede că nu putem crede o secundă poveștile pioase cu ciobanul vesel pe nume Bucur.

Cf. :

Opinii asupra originii numelui Bucureştiului

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/opinii-originii-numelui-bucurestiului

Poveștile inventate care numesc un loc pornind de la istoria unui cioban drăguț pe nume Bucur sînt la fel de credibile ca cele cu doi gemeni alăptați de o lupoaică. In realitate, numele Bucureștilor, în română un plural din punct de vedere morfologic, își trădează originea albaneză. Bukur înseamnă frumos în albaneză, iar terminația -isht, identică cu cea românească -ești, sau -ește, e folosită în condiții similare ca în română,

Citeste mai departe >>

"Cum Deo pro patria et libertate" - despre participarea românilor la Războiul Curuţilor

În loc de bună dimineaţa, rescriem un pic istoria...

Acum 300 de ani nu conta dacă erai român sau maghiar. Se lupta împreună, cot la cot..."Cum Deo pro patria et libertate".

Acea solidaritate care a existat până pe la 1848, începe să se reînfiripe...

"Românii maramureşeni nu l-au uitat pe Principele Francisc Rákóczi al II-lea nici după peste 300 de ani, de la Războiul curuţilor din 1703-1711.

În anul 1906 românii maramureşeni au luat parte la reînhumarea Principelui Francisc Rákóczi la Kassa Mai.

Mai există o fotografie unde românii maramureşeni defilează după sicriu îmbrăcaţi în costume populare româneşti.

Voi publica şi acea fotografie, cu permisiunea doamnei Maria Rosu, căreia îi aparţine fotografia respectivă."

Text şi fotografie preluate de la domnul Antal Tibor, căruia îi mulţumesc încă odată pentru extraordinarele informaţii pe care le oferă celor ce vor să ştie realitatea, aşa cum a fost ea... Aceleaşi mulţumiri pentru doamnele Maria Rosu şi Mária Berényi !!!

Citeste mai departe >>

Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (III)

Mult timp, istoricii au taxat drept legenda traditia pastrata de cronicile muntene din secolul XVII, inspirate, spuneau ei, de cele moldovene mai vechi. Cele muntene povesteau ca Tara Romaneasca a fost intemeiata de un anumit „Negru Voda”, un voievod venit din Tara Fagarasului, deci din Ardeal, aflat atunci sub stapanirea regatului maghiar, care a trecut muntii si s-a asezat la Camplulung, unde si-a construit o curte domneasca, in jurul anului 1290. Insa primele informatii istorice certe incepeau cu Basarab, invingatorul regelui maghiar in celebra lupta cunoscuta drept batalia de la Posada.

Citeste mai departe >>

Românii din Timok (2)

Viorel Dolha:

EPISODUL II. SUB TURCI – PRIVILEGII PENTRU SUPUSII ROMANI TIMOCENI

În 1425, printr-o coordonare a armatelor muntene, bănăţene şi transilvănene, trupele bănăţene au cucerit cetatea Vidin după o luptă îndârjită [14]. Şi Iancu de Hunedoara va ţine piept în sudul Dunării otomanilor. În campania din 1443 i se alătură un uriaş număr de voluntari din zona Morava. La 3 nov. va cuceri Nişul. Tot atunci Skanderbeg va întoarce armele împotriva turcilor în Albania în înţelegere cu Iancu de Hunedoara. În 1444 Ioan Corvin ia cetatea Cladova, oraşul Vidin, apoi Razgradul, Şumenul, Novi Pazarul ajungând până la Varna, iar sfârşitul tot în sudul Dunării îl va găsi15. Se spune că el a împărţit satelor de aici dascăli şi popi. Viaţa bisericească era sub ascultarea episcopului de Râmnic. Turcii acordă privilegii românilor. ,,Craina era sub cârmuirea eredidară a familiei Carapancea.

Citeste mai departe >>

Românii din Timok (1)

Viorel Dolha:
EPISODUL I. TRIBALIA ŞI DACIILE SUD-DUNĂRENE – LEAGĂN AL ROMÂNISMULUI

Prin regiunea Timocului este desemnat teritoriul din dreapta Dunării din nord-estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei cuprinzând din Serbia ţinutul de la Muntele Rătan [1] (despre care o legendă a românilor timoceni spune că este “buricul pământului”) la Dunăre, de la valea Moravei la valea Timocului, iar din Bulgaria zona Vidinului până la Lom. N. Iorga [2] spunea că “atât în Serbia cât şi în Bulgaria sunt sute de mii de români care trăiesc dincolo de apă tocmai cum trăiesc oltenii şi ţăranii munteni pe malul cel stâng”, iar G. Vâlsan că avem aici “o adevărată Bucovină de Sud”.

Citeste mai departe >>

Despre Spiritul Românesc

Tot ce-o  mai ramas din Noi, Românii… o fost Limba, Colindele si Pastoritu’…Si-o fost destul! Tara se numeste Romania; Limba este cea Stramoseasca-Romaneasca; Noi ne chemam Români.

Chiar daca Imparatia s-o dus pe Apa Sambetei; Chiar daca ne-or potopit venitúrile; Chiar daca ne-or numit Vlahi; Chiar daca ne-au smuls limbile ‘ca vorbeam romaneste; Chiar daca ne-or bagat pe gat Pravoslavia; Chiar daca am ajuns, o vreme, straini pe fostele noastre pamanturi… astazi suntem Români!

Colindele nostre sunt dovada vie ca o Mana de Romani Batrani… totusi,.. o ramas prin Munti… sa cante spre NeUitare… Vremea Sfantului Soare:

Citeste mai departe >>

Despre românizarea Basarabiei în perioada ţaristă

Identitatea moldovenilor din Basarabia ţine mult procesele istorice prin care a trecut ţinutul nostru, iar pentru a înţelege esenţa problemei identitare, este nevoie să privim ceva mai critic unele momente ale istoriei.

Unul din primele lucruri care m-a suprins este creşterea bruscă a populaţiei Basarabiei după anul 1812. Într-un articol publicat în revista românească „Historia” este dezvoltată destul de amănunţit această problemă[1]. Indiscutabil, crearea oblastei Basarabia, a contribuit foarte mult la transformarea acestei provincii mărginale şi semipustii, într-o regiune economic activă.  Unul din indicatorii acestor schimbări pozitive a fost creşterea rapidă a locuitorilor şi dezvoltarea oraşelor.

Înainte de a citit fragmentele de mai jos, aş vrea să precizez că le-am tradus din rusă cu o maximă exactitate, fără a substituie vreun termen cu altul, fără a face interpretări eronate.

Citeste mai departe >>

Discurs despre Islamizarea Europei

 In mod normal textul reprodus mai jos nu prea are ce să caute pe un blog dedicat aproape in totalitate subiectelor legate de originea poporului român, precum si diverselor aspecte referitoare la popoarele inconjurătoare, cu care am interactionat de-a lungul vremii.... Totusi, pentru ca românii sunt un popor european, expus acelorasi provocari comune lumii europene, va supun atentiei urmatorul material:

Islamizarea Europei

Discurs rostit de Geert Wilders, preşedintele Partidului Libertăţii din Olanda, membru al Parlamentului olandez, în faţa adunării unor factori politici internaţionali, la unul din cele mai exclusive şi mai renumite hoteluri din New York, cunoscutul “Four Seasons”, în toamna anului 2009:

Citeste mai departe >>

O ipoteză interesantă...

Cititi si: Lucian Boia: Istorie şi mit în conştiinţa românească  UN PARADOX ISTORIOGRAFIC: ARIA DE FORMARE A POPORULUI ROMÂN 

Si daca albanezii sunt veniti din România, nu românii din Albania?

Printre notitele Facebook ale lui Dan Alexe se gaseste una intitulata „Despre legaturile subterane ale românei cu albaneza…” În varianta tiparita, studiul lui Dan Alexe se gaseste în Essays in Memory of Ioan Petru Culianu, Bucuresti, Nemira, 2001. Dar sa începem cu concluzia: „Evolutia fonetica similara a latinismelor în româna si în albaneza indica împrumuturi simultane si identice, ceea ce nu se explica decât prin convietuirea, prin locuirea într-un spatiu comun a vorbitorilor acestor doua limbi”.

Citeste mai departe >>

Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (II)

Formarea Ţării Româneşti prin încorporarea voievodatului din Oltenia, dincolo de notaţiile cronicăreşti târzii, pare să se fi realizat subforma unei confederări şi nu printr-un act de forţă, dată fiind autonomia de care s-a bucurat Oltenia pe durata istoriei principatului. De personalitatea lui Basarab I, primul domn cunoscut al Ţării Româneşti, se leagă extensiunea teritorială spre gurile Dunării, pe seama tătarilor, dar şi prima victorie românească medievală, cunoscuta bătălie de la Posada, în contextul conflictului său cu regele Ungariei Carol Robert de Anjou. Conduita politică a voievodului pare să se fi înscris în normele specifice unei regiuni de extremă volatilitate politică şi religioasă, alternând relaţiile de vasalitate cu Ungaria, colaborarea cu tătarii şi implicarea activă în luptele dintre bulgari şi sârbi.

Citeste mai departe >>

Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (I)

Întemeierea celor două state româneşti extracarpatice are aceeaşi forţă de sugestie pentru publicul românesc pe care evenimente similare o deţin în mentalul naţiunilor europene, iar precaritatea informaţiilor scrise din epocă face loc vehiculării mitologiei populare şi legendelor mai mult sau mai puţin prelucrate de interpolările creative ale oamenilor de litere. Faptele lui Negru-Vodă de la Făgăraş, imaginea ambuscadei de la Posada, pusă în circulaţie de autorul Cronicii Pictate de la Viena şi oficializată de scrisul istoric, vânătoarea lui Dragoş şi uciderea zimbrului, şi-au câştigat dreptul de cetate în imaginarul colectiv şi în percepţia noastră despre începuturile statalităţii româneşti.

Citeste mai departe >>

Care este originea vechilor voievozi români?

​​​Erau vechii domnitori romani cumani, maghiari, slavi sau romani? Singurii care pot da un raspuns cert sunt oamenii care lucreaza in proiectul GENESIS, cea mai interesanta initiativa de cercetare a istoriei Romaniei din ultimii 20 de ani. 

Despre ce inseamna GENESIS, despre controversele iscate de anumite declaratii venite dinspre Ministerul Culturii si despre surprizele pe care ni le-ar putea oferi ADN-ul lui Mircea cel Batran, Vlaicu Voda si al altor vechi domni valahi, a vorbit istoricul Alexandru Simon, intr-un interviu HotNews.ro.

Citeste mai departe >>

Falsuri "patriotice" româneşti: Codex Rohonczy in slujba unei mistificări

Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele Rohonczy sau Rohonc, în toate combinațiile) este un document controversat al cărui sistem de scriere este inedit și încă nedescifrat în mod convingător.

Manuscrisul a fost păstrat la Rohonc în Burgenland (astăzi Rechnitz pe teritoriul Austriei) până în 1838, când contele Gusztáv Batthyány și-a donat biblioteca, inclusiv codicele, Academiei de Științe a Ungariei. Deși este încetățenită varianta „codexul Rohonczi”, articolul de față optează pentru denumirea „codice”.

Date certe despre acest codice, gasim aici:

Citeste mai departe >>

Romanii, - civilizatorii sau exterminatorii populatiei dacice?

Un documentar despre modul cum cuceritorii romani ( care aduceau "civilizatia Romei, nu-i asa?!) au exterminat cea mai mare parte a populatiei dacice, din teritoriile cucerite.

S-ar putea considera că Traian nu a urmărit exterminarea dacilor, aşa cum nici Caesar nu a intenţionat dispariţia galilor, Augustus pe cea a dalmatilor şi pannonicilor, iar Claudius pe cea a bretonilor, aceste populaţii supuse imperiului reprezentând o sursă de forţă militară, forţă de muncă şi contribuabili... Si totusi... nu strica sa vizionam urmatorul film documentar:

Citeste mai departe >>

În ajunul zilei de 27 martie: România trebuie construită la Chişinău

Ce s-a întâmplat pe 27 martie 1918? Elita politică şi intelectuală a Basarabiei adera la unul din cele mai grandioase proiecte din istoria poporului român: un stat care urma să reunească toţi românii. Optimismul basarabenilor era de înţeles, în sfârşit ei nu mai erau „un popor mic”, ci un popor aflat în plină ascensiune. Cel puţin, de acest lucru erau convinşi o mare parte din cei care au primit cu braţele deschise actul revenirii Basarabiei acolo de unde a fost răpită în 1812.

Citeste mai departe >>

Jos Unirea dintre Moldova şi Ţara Românească!

În volumul “Vârstele Unirii. De la unitatea etnică la conştiinţa naţională”, istoricul Adrian Cioflâncă, de la Institutul “A.D. Xenopol”, tratează un subiect considerat mult timp tabu: separatismul moldovean. Avându-i că exponenţi principali pe Gheorghe Asachi şi Nicolae Istrati, mişcarea separatistă din Moldova a apărut în 1856, an în care ideea Unirii celor două Principate prinsese deja un anume contur politic. Separatiştii se opuneau ideii de unire motivând prin tradiţia diferită a celor două ţări, dar, mai ales, prin argumente de ordin practic.

Citeste mai departe >>

Ortodoxia si Masoneria‎

Cu toate ca formal Bisericile Ortodoxe condamna ( afurisesc) Masoneria, lucrurile nu sunt deloc limpezi in privinta relatiilor dintre cele doua, nici pe plan mondial si cu atat mai putin pe "plaiurile mioritice".

S-a discutat mult pe tema legaturilor dintre Patriarhul Daniel (pe numele de mirean Dan Ilie Ciobotea) si Masonerie, tot asa de mult cum s-a discutat in trecut si despre faptul ca insusi Miron Cristea era Francmason, - nu voi insista asupra acestor lucruri, ci voi incerca sa aduc putina lumina privind trecutul, dar pornind de la cele prezente...

Citeste mai departe >>

Românii din Bugeac pe cale de dispariție

Odessa, poarta Ucrainei dinspre Marea Neagră.

Un oraş vestit, cosmopolit, lăudat şi vizitat de toată lumea, o staţiune la Marea Neagră, strălucitor. Imediat lângă graniţa Uniunii Europene, Odesa este capitala regiunii cu acelaşi nume din Ucraina.
La doar câţiva zeci de kilometri de acest oraş minunat trăiesc 124.000 de români ale căror drepturi fundamentale sunt călcate în picioare zilnic. Între strălucitorul oraş Odesa şi graniţa Uniunii Europene 124.000 de oameni sunt supuşi zilnic

Citeste mai departe >>

România o creatie masonica

Documente din Arhivele Iasiului dezvaluie comploturile masonice din preajma Unirii Principatelor
de Mihaela Gheorghiu

Descoperirea în Arhivele Iasiului a doua scrisori din 1858 semnate de William Solioms, medic si mason englez care locuia în Moldova,  dezvaluie manevrele de culise ale francmasoneriei post-pasoptiste. Înca de atunci deciziile politice se luau în cadrul lojilor masonice, iar România era trecuta, sub pretextul eliberarii de sub dominatia straina, sub o noua dominatie, mult mai periculoasa, cea a masoneriei.  

Citeste mai departe >>