Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (III)

Mult timp, istoricii au taxat drept legenda traditia pastrata de cronicile muntene din secolul XVII, inspirate, spuneau ei, de cele moldovene mai vechi. Cele muntene povesteau ca Tara Romaneasca a fost intemeiata de un anumit „Negru Voda”, un voievod venit din Tara Fagarasului, deci din Ardeal, aflat atunci sub stapanirea regatului maghiar, care a trecut muntii si s-a asezat la Camplulung, unde si-a construit o curte domneasca, in jurul anului 1290. Insa primele informatii istorice certe incepeau cu Basarab, invingatorul regelui maghiar in celebra lupta cunoscuta drept batalia de la Posada.

Citeste mai departe >>

Despre românizarea Basarabiei în perioada ţaristă

Identitatea moldovenilor din Basarabia ţine mult procesele istorice prin care a trecut ţinutul nostru, iar pentru a înţelege esenţa problemei identitare, este nevoie să privim ceva mai critic unele momente ale istoriei.

Unul din primele lucruri care m-a suprins este creşterea bruscă a populaţiei Basarabiei după anul 1812. Într-un articol publicat în revista românească „Historia” este dezvoltată destul de amănunţit această problemă[1]. Indiscutabil, crearea oblastei Basarabia, a contribuit foarte mult la transformarea acestei provincii mărginale şi semipustii, într-o regiune economic activă.  Unul din indicatorii acestor schimbări pozitive a fost creşterea rapidă a locuitorilor şi dezvoltarea oraşelor.

Înainte de a citit fragmentele de mai jos, aş vrea să precizez că le-am tradus din rusă cu o maximă exactitate, fără a substituie vreun termen cu altul, fără a face interpretări eronate.

Citeste mai departe >>

Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (II)

Formarea Ţării Româneşti prin încorporarea voievodatului din Oltenia, dincolo de notaţiile cronicăreşti târzii, pare să se fi realizat subforma unei confederări şi nu printr-un act de forţă, dată fiind autonomia de care s-a bucurat Oltenia pe durata istoriei principatului. De personalitatea lui Basarab I, primul domn cunoscut al Ţării Româneşti, se leagă extensiunea teritorială spre gurile Dunării, pe seama tătarilor, dar şi prima victorie românească medievală, cunoscuta bătălie de la Posada, în contextul conflictului său cu regele Ungariei Carol Robert de Anjou. Conduita politică a voievodului pare să se fi înscris în normele specifice unei regiuni de extremă volatilitate politică şi religioasă, alternând relaţiile de vasalitate cu Ungaria, colaborarea cu tătarii şi implicarea activă în luptele dintre bulgari şi sârbi.

Citeste mai departe >>

Întemeierea statelor medievale româneşti: realităţi istorice, mituri şi simboluri (I)

Întemeierea celor două state româneşti extracarpatice are aceeaşi forţă de sugestie pentru publicul românesc pe care evenimente similare o deţin în mentalul naţiunilor europene, iar precaritatea informaţiilor scrise din epocă face loc vehiculării mitologiei populare şi legendelor mai mult sau mai puţin prelucrate de interpolările creative ale oamenilor de litere. Faptele lui Negru-Vodă de la Făgăraş, imaginea ambuscadei de la Posada, pusă în circulaţie de autorul Cronicii Pictate de la Viena şi oficializată de scrisul istoric, vânătoarea lui Dragoş şi uciderea zimbrului, şi-au câştigat dreptul de cetate în imaginarul colectiv şi în percepţia noastră despre începuturile statalităţii româneşti.

Citeste mai departe >>

Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (II)

Cititi si:
Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (I)

Continuare:

Umiliti la Kypsela, delegatia vlahilor se intoarce in zona de bastina. Ajutati fiind si de situatia instabila provocata de normanzi, consiliul vlahilor hotaraste revolta. Sunt atrasi si slavii in revolta. Trupele vlaho-slave trec la organizare. Se hotaraste crearea unui nou stat, independent de puterea imperiala. Revolta se extinde pandemic in anii 1185 – 1186 d Hr. Capitala se stabileste la Tarnovo.

Citeste mai departe >>

Statalitatea românească la Sud si la Nord de Dunăre: Țaratul Bulgaro-Valah (I)

Cititi si:

Unificarea românilor, intre mit și realitate... Hanul bulgar Krum, - primul unificator

Hunii au fost un popor nomad de origine turcică, probabil și uralică. Adesea însă au fost confundați cu alanii, care au fost incluși în confederațiile tribale hune (din care au făcut parte și câteva popoare germanice, între care gepizii).

Citeste mai departe >>

Formarea Țării Românesti: de la Cavaleri Ioaniţi la Negru Vodă

Cititi si:

Originea Poporului Român (I)
Originea Poporului Român (II)
Originea Poporului Român (III)

Legăturile de înrudire româno-albaneze
Despre Originea Românilor, - E. Gamillscheg & G. Reichenkron
Originea poporului roman. Teza si antiteza

Citeste mai departe >>